Dupa aderare, cele zece state vor fi din ce in ce mai prezente pe "radarele" marilor investitori

Valul de cresteri consemnat pe bursele de valori ale tarilor central si est europene a inceput sa capteze interesul managerilor celor mai importante fonduri de investitii europene.


Desi lucrurile s-au mai calmat in prima parte a anului 2004, investitorii si-au facut tot mai simtita prezenta in zona, anticipand castiguri semnificative odata cu intrarea celor zece state in Uniunea Europeana.


Evolutia este surprinsa cel mai bine intr-un raport elaborat recent de agentia de rating Standard&Poors, care indica o crestere cu 23,09% a fondurilor investite pe pietele de capital emergente ale Europei, tinta principala fiind cele mai lichide burse apartinand celor zece state care vor adera la UE incepand cu 1 mai, precum si Rusia.




Randamente ridicate


Reformele structurale si cresterea economica sustinuta i-a convins pe investitori de necesitatea prezentei in aceasta parte a Europei, mai ales in conditiile in care oportunitatile de crestere de pe pietele traditionale de capital din Vest sunt limitate.


"Sunt de parere ca vom consemna aceleasi randamente ridicate ca si anul trecut", apreciaza Anthony Linehan, unul din directorii KBC Asset Management.


Calmarea tensiunilor la nivel geopolitic, si in particular temperarea ostilitatilor din Irak, au restabilit increderea investiroilor, care au inceput sa devina din ce in ce mai activi pe pietele de capital din intreaga lume. Atentia acestora a fost redirectionata in schimb catre rezultatele sectorului corporatist si a performantelor macroeconomice.


"Imi amintesc ca in luna martie a anului trecut aproape toata lumea dorea sa-si vanda actiunile," a adaugat Linehan. "Acum atitudinea in privinta actiunilor e mai optimista. Anticipez o imbunatatire a rezultatelor companiilor, acest lucru fiind pozitiv pentru pietele de capital."


Dupa cum era de asteptat, investitorii care s-au aventurat pe pietele emergente ale Europei au avut mai mult de castigat decat investitorii prudenti, care au ramas fideli pietelor din Vest.


Fondurile care au investit in Europa Centrala si de Est au obtinut in primul trimestru un randament mediu de 10,87%, comparativ cu un castig de 2,91% inregistrat de fondurile care si-au limitat prezenta la partea vestica a continentului. "Nu e vorba de o bula speculativa care e pe cale de a se sparge, deoarece acest avant se bazeaza pe o serie de factori intrinseci ai economiilor respective," considera Gabriel Csendes, unul din managerii de fonduri de la UBS Equity Fund - East Europe. Dupa aderare, cele zece state vor fi din ce in ce mai prezente pe "radarele" marilor investitori, considera Csendes.




Un trend ce va continua


"Cu cat ne apropiem mai mult de aderare, cu atat aceste piete devin tot mai interesante pentru investitori", a comentat si Alexander Karpov, administrator al fondul UniEm Osteuropa fund. "Investitorii globali incep sa aloce cote tot mai importante din portofoliul lor pe titlurile tranzactionate in Europa Centrala si de Est." Karpov estimeaza ca trendul ascendent de pe aceste piete va continua cel putin 18 luni, sustinut de performantele macroeconomice, de rezultatele pozitive ale sectorului corporatist si de cresterea preturilor la materii prime.


Printre favoritele lui Karpov se numara companiile din domeniul financiar si petrolier, in special datorita potentialului de crestere al acestora.

Pana la trei ani, leul nu bate valuta la creditare

Banca Nationala nu crede ca in Romania clientii bancilor au capacitatea de gestiona corect riscul valutar, respectiv de a anticipa miscarea valutelor pe pietele internationale, a afirmat ieri viceguvernatorul BNR Mihai Bogza, la seminarul ZF "Luam un credit, dar in ce moneda?".


Banca centrala are un interes direct in a sustine creditarea in lei, dat fiind ca numai astfel se manifesta relevanta masurilor sale de politica monetara. Din punct de vedere prudential, cifrele privind calitatea creditului in functie de moneda in care este exprimat pot fi derutante.


Astfel, in ultimii doi ani, de cand dolarul a inceput sa se deprecieze din ce in ce mai puternic, valoarea creditelor in dolari restante a scazut, desi soldul total al acestei categorii de credite a crescut simtitor.


"Eliminand insa din statistici creditele in dolari cu garantia statului ori pentru mari companii, nu mai este clar daca dobanzile sunt chiar atat de reduse pe cat par. Adaugand riscul valutar, costurile pot deveni semnificativ mai mari decat la creditul in lei", a spus Bogza.


"Cei care iau credite sunt tentanti sa se uite doar la pret, lasand pe mai tarziu procuparea privind riscurile implicite. Sigur ca nu se intampla prea des ca riscul valutar sa-si produca efectele negative insa este suficient sa se intample o data pentru ca toata afacerea sa fie pusa sub semnul intrebarii", a aratat Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.


Populatia si firmele care nu realizeaza venituri in valuta ar trebui sa apeleze la finantarile in moneda nationala, mai ales pentru termenele lungi, intrucat variatiile cursului de schimb pot scumpi foarte mult un credit intr-o moneda straina, apreciaza o mare parte din bancherii comerciali, in frunte -desigur -cu oficialii Bancii Nationale.


"Din punctul de vedere al BNR, cele mai bune credite raman cele in lei. Riscul valutar poate modifica substantial nivelul dobanzii. De exemplu, cresterea dolarului din ultima perioada a dus la o dobanda anuala de peste 40%", a declarat viceguvernatorul BNR Mihai Bogza.


El recunoaste ca o serie de preturi, mai ales in piata imobiliara, sunt exprimate in valuta, ceea ce indreapta clientii spre finantarile in moneda europeana sau dolari.


La aceasta situatie se adauga si diferenta destul de mare dintre dobanzile practicate la imprumuturile in valuta si cele in lei, care variaza intre 15 si 20 de puncte procentuale.


Totusi, oficialul BNR atrage atentia ca, pe termen lung, costul finantarilor in lei va scadea, o data cu reducerea inflatiei si a dobanzilor. O rata a dobanzii apropiata de cea pentru imprumuturile in valuta va oferi conditii mult mai bune clientului, care nu va simti si presiunea diferentelor de curs de schimb.


Pentru creditele in lei dobanda medie practicata de banci se inscrie in intervalul 25 - 29%, in timp ce finantarile in valuta sant platite cu o rata anuala cuprinsa intre 6% si 10%.


In structura imprumuturilor acordate firmelor si populatiei valuta detine peste 70% din total. Cele mai multe credite santr denominate in euro - 38,2%, fiind urmate de finantarile in dolari - 31,8%. Imprumuturile in lei detin doar 29% din soldul total raportat la 31 decembrie 2003.


La randul sau, directorul general adjunct al ING Bank, Misu Negritoiu, a aratat ca valoarea aparent mai mica a costului finantarilor in valuta poate fi oportuna pentru firmele sau persoanele care obtin venituri in moneda respectiva si sant protejate astfel de variatiile raportului de schimb.


"Cetateanul de pe strada este cel mai expus la riscul valutar, pe care nu-l percepe si este sub presiunea unei serii de oferte si de preturi exprimate in alte monede. Dobanda nominala este extrem de inselatoare", a spus Negritoiu.


El a adaugat ca institutiile financiare ar trebui sa ofere consultanta clientilor care solicita imprumuturi pe termen lung. In opinia oficialului ING, in cazul creditelor pe termen lung, este necesar ca imprumutatul sa cunoasca diferite "simulari" si sa faca alegerea finala numai dupa o analiza impreuna cu un specialist.

Ramane valabil si in anul electoral 2004: acolo unde statul nu este stapan, afacerile telecom cresc

Si in anul 2004 telefonia mobila va continua sa fie motorul telecomunicatiilor din Romania. Mai precis, tonul in telecom il vor da companiile la care statul roman nu este actionar - in speta operatorii GSM900 Mobifon-Connex si Orange. Asadar, operatorii de telefonie mobila isi vor consolida pozitia pe piata, oferind la tot mai multi clienti afaceri un pachet atractiv de servicii (voce, data, Internet; fix si mobil) in dauna operatorului RomTelecom, fiind intr-o postura mult mai buna decat acesta in convergenta fix-mobil. Operatorii GSM900 detin impreuna 96% din piata, caz unic in Europa. Este meritul celor doua companii, dar si al unui context favorabil.
In acest an, putem sa ne asteptam la scaderea in continuare a tarifelor serviciilor de telefonie mobila. Sa nu uitam, ca investitiile sunt mai mici decat la telefonia fixa, iar tarifele, paradoxal, mai mari.
Campaniile publicitare lansate de operatorii GSM900 au facut din telefonul mobil un obiect personal care se identifica cu individul. Si cum in Romania la inceputul acestui an aveau telefon circa sapte milioane de persoane (peste 32% din populatia tarii; 2 milioane de noi utilizatori in 2003), dintr-o piata potentiala de circa 80% din populatia tarii, rezulta ca numarul telefoanelor mobile conectate va continua sa creasca. Astfel incat cifra de 10 milioane de utilizatori ai telefoniei mobile poate fi atinsa in anii urmatori.
Si in acest an telefonia mobila va avea o crestere exprimata prin 2 cifre, in jur de 15% -20%, astfel ca la finele acestui an numarul abonatilor ar putea depasi 8 milioane.
Probabil ca anul acesta se vor acorda licente pentru telefonia mobila de generatia a treia (3G), fara insa ca acest eveniment sa trezeasca un interes deosebit. Foarte probabil, operatorii GSM900 vor cumpara cate o licenta si vor folosi tehnologia UMTS, o tehnologie adoptata in Europa, dar care nu se poate lauda cu mari succese in aceasta zona. Problemele financiare ale operatorilor GSM900, costurile mari ale echipamentelor dar si problemele tehnologice care mai trebuie rezolvate de fabricanti, vor face ca acoperirea retelelor 3G sa fie limitata la orasele mari, sau chiar la centrul acestora, instalarea retelelor incepand probabil din anul 2005. Trebuie amintit ca, inainte de Craciun, Ungaria a decis amanarea acordarii licentelor 3G dupa admiterea in UE, adica dupa 1 ianuarie 2005. Motivul este unul simplu: lipsa de interes, piata nepregatita, probleme tehnologice, etc. Avem ce invata de la Ungaria, dar alegerile planificate pentru 2004, mai bine zis nevoia de bani a guvernului in anul electoral, ar putea face ca Romania sa insiste in acordarea licentelor 3G in 2004. Aceasta ar putea avea loc dupa clarificarea situatiei operatorului de telefonie mobila CosmoRom, aflat in mari dificultati financiare. Anul electoral ar putea fi de bun augur pentru CosmoRom, care ar putea fi salvat, dar daca decizia va intarzia prea mult ar putea fi prea tarziu, pentru ca "boala lunga - moarte sigura".

Comertul agricol al Romaniei in mileniul trei: berbecutii, miere si magari pentru tutun, zaha si grau

Prins intre de explicatiile un pic optimiste dar timide ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si retinerea sau chiar frustrarea producatorilor, deficitul enorm de pe primele zece luni ale anului trecut - 865 milioane de euro - are drept cauza lipsa de eficienta si de atractivitate a agriculturii romanesti. Deficitul este absolut normal cand piata autohtona este alimentata cu produse pe care nu le poate asimila in productie: citrice, proaspete sau uscate, cafea, chiar prajita sau aromatizata. Dar este de neinteles cum produse cum ar fi cartoful, ceapa, merele sau morcovii sunt importate in cantitati uriase si in crestere semnificativa fata de anul precedent. Mai ales in conditiile in care exista posibilitatea ca aceasta anomalie sa se transforme in normalitate.
Graul - capul de afis al importurilor - a depasit valoric de mai bine de zece ori locomotiva exporturilor - animalele vii. Daca importurile de grau au o motivatie foarte simpla - calamitatile naturale de anul trecut - cum se explica prezenta constanta in topul exporturilor din ultimii ani a animalelor vii in dauna unor produse cu valoare adaugata?. "Daca sunt solicitari este normal sa venim in intampinarea lor. Ce putem face daca suntem competitivi la astfel de exporturi si nu la unele mai complicate. Romania nu este un mare consumator de carne de miel, motiv pentru care acesta este o marfa tipica de export", spune Mihai Dumitriu, presedintele Asociatiei Exportatorilor de Ovine ACERO. Pana in 1989, exporturile de ovine se orientau cu precadere catre tarile arabe, insa acum acestea s-au reorientat catre tarile UE unde se duc acum 80% din ovinele tarii. Dumitriu explica succesul exporturilor de animale vii ale Romaniei printr-o tendinta de a muta industriile poluante din vest catre est: "Cresterea oilor este o munca dificila, bruta, neplacuta si din aceste cauze este mutata catre tari unde exista disponibilitate catre astfel de activitati, cum este cazul Romaniei".
Importurile masive de carne de porc sunt explicate de presedintele Romalimenta, Mihai Lungu, printr-o incoerenta a sustinerii din partea statului a producatorilor de profil. "Pe de o parte statul a incurajat cu anumita suma cresterea porcilor de catre producatorii autohtoni, dar pe de alta parte au fost lasate sa intre in tara cantitati insemnate de carne de porc, la randul ei subventionata masiv de catre guverneme din tarile de origine. In final, procesatorul de carne s-a orientat catre carnea din import pentru ca era mai ieftina. Cu asemenea jumatati de masura nu poti sa incurajezi in mod real producatorul autohton", explica Lungu.
Taxele vamale la importul de carcase de porc au creat frictiuni intre producatorii de profil si procesatorii de carne, fiecare sustinandu-si cu tarie punctul de vedere: primii pentru cresterea lor, ceilalti pentru scaderea lor. "Romania este importator de carne din 1998, dar sper ca anul viitor sa ajungem la autosuficienta ca urmare a subventiilor alocate de Guvern in ultimii ani, dar si a investitiilor facute de producatorii de carne in ultimul timp", spune Mihai Visan, presedintele Asociatiei Romane a Carnii. El sustine ca, desi fiecare producator de preparate vrea carne mai ieftina, accentul trebuie pus pe materia prima venita de la intern.
La vin, exporturile nu sunt mari, dar ceea ce conteaza este ca este vorba de excedent.
Exporturile de vinuri si-au mentinut anul trecut tendinta din anii precedenti, cand livrarile in vrac erau preferate celor imbuteliate la sticla. In vrac au fost livrate peste 60 de procente din exporturile de vin, care s-au situat pe primele zece ale anului trecut la aproape 18 milioane de euro. Moldova a fost detronata de pe prima pozitie a importatorilor de vin romanesc de catre Germania, acolo unde a si fost infiintata, de catre sase producatori romani de profil, o reprezentanta prin intermediul careia sa fie promovate mai bine soiurile de vin romanesti. "Pentru ca recolta pe 2003 a fost mai mica iar preturile au crescut importatorii din Republica Moldova au renuntat sa mai cumpere vin romanesc in vrac", spune Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatieie Producatorilor si Exportatorilor de Vin. Fata de 2002 cand livrarile in vrac au reprezentat 80% din totalul exporturilor, anul trecut cuantumul acestora a scazut la 65 de procente, fiind semnale ca si in acest an livrarile la sticla isi vor mari ponderea.
Desi nu reprezinta inca o amenintare majora pentru producatorii autohtoni de vinuri, eliminarea viilor hibride pentru care a fost propusa o perioada de tranzitie de 8 ani, precum si inlocuirea celor imbatranite, vor presupune costuri destul de mari. "Nu putem spune cu exactitate cat va costa acest proces si pentru ca se va intinde pe o periada foarte lunga de timp. In orice caz asteptam ca promisiunile guvernamentale pentru sprijinirea acestui proces sa fie confirmate in realitate", afirma Valeriu Cotea, presedintele Patronatului Viei si Vinului.


Grau
Din cauza calamitatilor naturale, cea mai mare parte a suprafetei cultivate cu grau a fost distrusa iar Guvernul s-a vazut pus in situatia de a scuti de taxe vamale o cantitate de un milion de tone de grau importata cu precadere din Rusia, Kazahstan si Franta. Importurile continua pana la noua recolta. Suprafetele cultivate cu grau in acest an de producatorii autohtoni au crescut semnificativ fata de anul trecut in ciuda conditiilor vitrege din 2003.


Tutun si tigarete
Importurile masive sunt determinate de faptul ca marii producatori de tigarete prezenti in Romania continua sa importe tutun in cantitati foarte mari deoarece, sustin ei, cultivatorii autohtoni de tutun nu reusesc sa respecte standardele internationale. Acestei situatii i se adauga caderea Societatii Nationale "Tutunul Romanesc", care a dus in final la micsorarea sprijinului alocat pentru cultivatorii de tutun si la scaderea dramatica a suprafetelor cultivate.


Zahar
Importurile masive de zahar au fost cauzate de pretul foarte scazut al zaharului pe piata mondiala de anul trecut, in conditiile in care suprafetele cultivate de producatorii autohtoni au fost foarte mici. Acestei situatii i se adauga prabusirea procesatorilor de zahar interni, dar si de lipsa unui sprijin substantial din partea autoritatilor pentru cultivatorii de zahar.


Legume proaspete si fructe
Cresterea alarmanta a importurilor de legume si fructe a fost cauzata de lipsa unor spatii de depozitare a acestora pe timp de iarna, de lipsa vigilentei vamesilor la unele importuri, dar si de productii scazute care nu reusesc sa acopere necesarul de consum pentru un an intreg. Ca si alte categorii de produse agroalimentare, deficitul urias la importurile de legume si fructe este determinat de lipsa unui sprijin mai mare din partea statului pentru producatorii de profil, spre deosebire de cei straini.


Carne de porc
Importurile poloneze de carne de porc au dezechilibrat masiv anul trecut piata interna. Aflati sub imperiul aderarii la UE acolo unde acest produs nu se bucura de subventii, producatorii polonezi au dat buzna in Romania cu carne foarte ieftina puternic sustinuta de guvernul de la Varsovia. Pe de alta parte producatorii autohtoni au inceput sa dea semne de redresare dar nu atat de mari incat sa sustina de unii singuri piata romaneasca, sansa care le poate surade incepand de anul viitor.


Carne de pasare
Producatorii interni au avut de furca anul trecut cu importurile masive atat din spatiul UE, puternic subventionate, cat si cu pulpele venite din SUA si Brazilia. Costurile cu cerealele furajere au crescut foarte mult pe fondul unei crize fara precedent pe aceasta piata unde preturile au explodat. Producatorii interni au fost nevoiti sa-si limiteze usor efectivele de pasari pe fondul unor cantitati de carne aflate pe stoc.
stelian.negrea@zf.ro