Comertul agricol al Romaniei in mileniul trei: berbecutii, miere si magari pentru tutun, zaha si grau

Prins intre de explicatiile un pic optimiste dar timide ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si retinerea sau chiar frustrarea producatorilor, deficitul enorm de pe primele zece luni ale anului trecut - 865 milioane de euro - are drept cauza lipsa de eficienta si de atractivitate a agriculturii romanesti. Deficitul este absolut normal cand piata autohtona este alimentata cu produse pe care nu le poate asimila in productie: citrice, proaspete sau uscate, cafea, chiar prajita sau aromatizata. Dar este de neinteles cum produse cum ar fi cartoful, ceapa, merele sau morcovii sunt importate in cantitati uriase si in crestere semnificativa fata de anul precedent. Mai ales in conditiile in care exista posibilitatea ca aceasta anomalie sa se transforme in normalitate.
Graul - capul de afis al importurilor - a depasit valoric de mai bine de zece ori locomotiva exporturilor - animalele vii. Daca importurile de grau au o motivatie foarte simpla - calamitatile naturale de anul trecut - cum se explica prezenta constanta in topul exporturilor din ultimii ani a animalelor vii in dauna unor produse cu valoare adaugata?. "Daca sunt solicitari este normal sa venim in intampinarea lor. Ce putem face daca suntem competitivi la astfel de exporturi si nu la unele mai complicate. Romania nu este un mare consumator de carne de miel, motiv pentru care acesta este o marfa tipica de export", spune Mihai Dumitriu, presedintele Asociatiei Exportatorilor de Ovine ACERO. Pana in 1989, exporturile de ovine se orientau cu precadere catre tarile arabe, insa acum acestea s-au reorientat catre tarile UE unde se duc acum 80% din ovinele tarii. Dumitriu explica succesul exporturilor de animale vii ale Romaniei printr-o tendinta de a muta industriile poluante din vest catre est: "Cresterea oilor este o munca dificila, bruta, neplacuta si din aceste cauze este mutata catre tari unde exista disponibilitate catre astfel de activitati, cum este cazul Romaniei".
Importurile masive de carne de porc sunt explicate de presedintele Romalimenta, Mihai Lungu, printr-o incoerenta a sustinerii din partea statului a producatorilor de profil. "Pe de o parte statul a incurajat cu anumita suma cresterea porcilor de catre producatorii autohtoni, dar pe de alta parte au fost lasate sa intre in tara cantitati insemnate de carne de porc, la randul ei subventionata masiv de catre guverneme din tarile de origine. In final, procesatorul de carne s-a orientat catre carnea din import pentru ca era mai ieftina. Cu asemenea jumatati de masura nu poti sa incurajezi in mod real producatorul autohton", explica Lungu.
Taxele vamale la importul de carcase de porc au creat frictiuni intre producatorii de profil si procesatorii de carne, fiecare sustinandu-si cu tarie punctul de vedere: primii pentru cresterea lor, ceilalti pentru scaderea lor. "Romania este importator de carne din 1998, dar sper ca anul viitor sa ajungem la autosuficienta ca urmare a subventiilor alocate de Guvern in ultimii ani, dar si a investitiilor facute de producatorii de carne in ultimul timp", spune Mihai Visan, presedintele Asociatiei Romane a Carnii. El sustine ca, desi fiecare producator de preparate vrea carne mai ieftina, accentul trebuie pus pe materia prima venita de la intern.
La vin, exporturile nu sunt mari, dar ceea ce conteaza este ca este vorba de excedent.
Exporturile de vinuri si-au mentinut anul trecut tendinta din anii precedenti, cand livrarile in vrac erau preferate celor imbuteliate la sticla. In vrac au fost livrate peste 60 de procente din exporturile de vin, care s-au situat pe primele zece ale anului trecut la aproape 18 milioane de euro. Moldova a fost detronata de pe prima pozitie a importatorilor de vin romanesc de catre Germania, acolo unde a si fost infiintata, de catre sase producatori romani de profil, o reprezentanta prin intermediul careia sa fie promovate mai bine soiurile de vin romanesti. "Pentru ca recolta pe 2003 a fost mai mica iar preturile au crescut importatorii din Republica Moldova au renuntat sa mai cumpere vin romanesc in vrac", spune Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatieie Producatorilor si Exportatorilor de Vin. Fata de 2002 cand livrarile in vrac au reprezentat 80% din totalul exporturilor, anul trecut cuantumul acestora a scazut la 65 de procente, fiind semnale ca si in acest an livrarile la sticla isi vor mari ponderea.
Desi nu reprezinta inca o amenintare majora pentru producatorii autohtoni de vinuri, eliminarea viilor hibride pentru care a fost propusa o perioada de tranzitie de 8 ani, precum si inlocuirea celor imbatranite, vor presupune costuri destul de mari. "Nu putem spune cu exactitate cat va costa acest proces si pentru ca se va intinde pe o periada foarte lunga de timp. In orice caz asteptam ca promisiunile guvernamentale pentru sprijinirea acestui proces sa fie confirmate in realitate", afirma Valeriu Cotea, presedintele Patronatului Viei si Vinului.


Grau
Din cauza calamitatilor naturale, cea mai mare parte a suprafetei cultivate cu grau a fost distrusa iar Guvernul s-a vazut pus in situatia de a scuti de taxe vamale o cantitate de un milion de tone de grau importata cu precadere din Rusia, Kazahstan si Franta. Importurile continua pana la noua recolta. Suprafetele cultivate cu grau in acest an de producatorii autohtoni au crescut semnificativ fata de anul trecut in ciuda conditiilor vitrege din 2003.


Tutun si tigarete
Importurile masive sunt determinate de faptul ca marii producatori de tigarete prezenti in Romania continua sa importe tutun in cantitati foarte mari deoarece, sustin ei, cultivatorii autohtoni de tutun nu reusesc sa respecte standardele internationale. Acestei situatii i se adauga caderea Societatii Nationale "Tutunul Romanesc", care a dus in final la micsorarea sprijinului alocat pentru cultivatorii de tutun si la scaderea dramatica a suprafetelor cultivate.


Zahar
Importurile masive de zahar au fost cauzate de pretul foarte scazut al zaharului pe piata mondiala de anul trecut, in conditiile in care suprafetele cultivate de producatorii autohtoni au fost foarte mici. Acestei situatii i se adauga prabusirea procesatorilor de zahar interni, dar si de lipsa unui sprijin substantial din partea autoritatilor pentru cultivatorii de zahar.


Legume proaspete si fructe
Cresterea alarmanta a importurilor de legume si fructe a fost cauzata de lipsa unor spatii de depozitare a acestora pe timp de iarna, de lipsa vigilentei vamesilor la unele importuri, dar si de productii scazute care nu reusesc sa acopere necesarul de consum pentru un an intreg. Ca si alte categorii de produse agroalimentare, deficitul urias la importurile de legume si fructe este determinat de lipsa unui sprijin mai mare din partea statului pentru producatorii de profil, spre deosebire de cei straini.


Carne de porc
Importurile poloneze de carne de porc au dezechilibrat masiv anul trecut piata interna. Aflati sub imperiul aderarii la UE acolo unde acest produs nu se bucura de subventii, producatorii polonezi au dat buzna in Romania cu carne foarte ieftina puternic sustinuta de guvernul de la Varsovia. Pe de alta parte producatorii autohtoni au inceput sa dea semne de redresare dar nu atat de mari incat sa sustina de unii singuri piata romaneasca, sansa care le poate surade incepand de anul viitor.


Carne de pasare
Producatorii interni au avut de furca anul trecut cu importurile masive atat din spatiul UE, puternic subventionate, cat si cu pulpele venite din SUA si Brazilia. Costurile cu cerealele furajere au crescut foarte mult pe fondul unei crize fara precedent pe aceasta piata unde preturile au explodat. Producatorii interni au fost nevoiti sa-si limiteze usor efectivele de pasari pe fondul unor cantitati de carne aflate pe stoc.
stelian.negrea@zf.ro