Aristotel Căncescu, pe lista ,,baronilor locali“

Coaliţia pentru o Guvernare Curată a făcut ieri publică lista de monitorizare a integrităţii pentru preşedinţii în funcţie ai consiliilor judeţene
• Majoritatea actualilor preşedinţi de CJ candidează pentru aceste poziţii şi la alegerile locale din iunie

Coaliţia pentru o Guvernare Curată (CGC) a prezentat, ieri, monitorizarea candidaţilor la preşedinţia consiliilor judeţene, demersul incluzîndu-i, de asemenea, pe actualii deţinători ai acestor funcţii publice, precum şi pe membrii a nouă consilii judeţene.
Publicitate
Coaliţia pentru o Guvernare Curată a identificat 56 de candidaţi la preşedinţia consiliilor judeţene, care nu întrunesc criteriile de integritate, printre care Ilie Sîrbu, Liviu Dragnea, Marian Oprişan de la PSD, Aristotel Căncescu, Victor Dobre şi Ovidiu Silaghi de la PNL, Cristian Boureanu şi Ionel Manţog de la PD-L. Preşedintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi, a arătat că au fost monitorizaţi 150 de candidaţi, reprezentînd partidele cu peste 5% opţiuni de vot în judeţe. Absenţa unui candidat de la oricare alt partid de pe această listă nu indică decît faptul că acel candidat nu a fost verificat şi nu reprezintă un certificat de integritate, precizează reprezentanţii CGC. Lista integrală a preşedinţilor CJ care nu întrunesc criteriile de integritate, dar şi lista consilierilor judeţeni din cele nouă judeţe monitorizate, pot fi consultate integral pe Internet, la adresa http:// www.romaniacurata.ro/con silii_curate/hp_consilieri.htm

Candidaţii PSD sînt în top

Alina Mungiu a arătat că monitorizarea a identificat 56 de „candidaţi cu probleme“. Pe lista Coaliţiei, 22 de candidaţi sînt de la PSD (partid care deţine majoritatea consiliilor judeţene), 15 sînt din partea PNL, 9 de la PD-L, 2 de la PRM, 3 aparţin PC, 2 provin de la PNG, 2 de la UDMR şi unul de la UCM. Coaliţia a constatat foarte multe cazuri în cercetare penală şi puţine trimiteri în judecată, multe cazuri finalizate cu NUP, „destui candidaţi“ cu probleme care candidează din nou pentru partidele mari, tribunale provinciale care opresc „licitaţii şi distribuiri abuzive de bani“. Procedura de monitorizare se bazează pe propuneri şi documentare realizate de jurnalişti locali, pe baza presei, rapoartelor procuraturii, declaraţii de avere şi de interese. De asemenea, acestea au fost verificate şi editate anonim de către jurnalişti din presa centrală. Monitorizarea a fost finalizată cu dezbateri şi vot dat de către membrii Coaliţiei, fără a mai exista şi procedura de contestare.

Lista ar putea fi completată cu alte nume

Criteriile de integritate vizează: profitul din conflict de interese datorat funcţiei publice, problemele de formă legală (incompatibilitate formală, completarea declaraţiilor de avere sau interese cu mari abateri, sau chiar absenţa acestor documente publice), colaborarea cu fosta Securitate, clientelismul (folosirea funcţiei publice pentru a aduce profituri unor persoane sau grupuri de interes cu care se poate stabili o legătură de interes), trimitere în judecată sau condamnare. Alina Mungiu-Pippidi a precizat că există încă 9 nume de candidaţi susceptibili de a fi colaborat cu fosta Securitate, ei fiind în prezent verificaţi de CNSAS. Ea s-a declarat nedumerită de faptul că în cazul unui „domn din Timişoara“, CNSAS a precizat că nu a colaborat cu Securitatea, dar că numele său se regăseşte pe un proces-verbal. Ea a mai spus că, în funcţie de eventualele informaţii noi care pot apărea despre alţi candidaţi, lista celor care nu îndeplinesc criteriile de integritate va fi actualizată. Coaliţia este formată din Academia de Advocacy, Alianţa Civică, Cartel Alfa, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House, Societatea Academică din România, Societatea „Timişoara“.

Căncescu, ,,baronul local“ de Braşov

Pe lista ,,baronilor locali“ care candidează pentru şefia CJ, în dreptul judeţului Braşov regăsim numele lui Aristotel Căncescu. Conform documentului postat pe site-ul www.romaniacurata.ro, şi lansat ieri de către Coaliţia pentru o Guvernare Curată, ,,Aristotel Căncescu, candidatul PNL şi preşedintele Consiliului Judeţean, a fost în centrul mai multor scandaluri de presă. El a făcut obiectul unei plîngeri penale din partea CNA pentru că ar fi declarat în fals că nu e proprietarul firmei CANET SRL, o firmă
intermediară prin care a vîndut ulterior licenţele radio Mix FM, proprietatea sa.
Aristotel Căncescu a mai fost criticat de presa locală şi pentru alte tranzacţii ale Consiliului Judeţean cu imobile a căror situaţie legală nu era clară. Ziarul «Gîndul» a mai relatat că preşedintele Căncescu a distribuit discreţionar banii primăriilor din judeţ, favorizînd propriul său partid“.

Actuali consilieri judeţeni incompatibili

De asemenea, în cadrul proiectului ,,Consilii judeţene curate“, în nouă judeţe - Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Covasna, Dolj, Iaşi, Timiş şi Vrancea - au fost monitorizaţi toţi consilierii judeţeni actuali. Lista consilierilor judeţeni găsiţi incompatibili în urma monitorizării cuprinde peste 30 de nume. Pentru Consiliul Judeţean Braşov, alături de preşedintele Aristotel Căncescu se află pe listă şi consilierul Sebastian Grapă - PNL. „Ales pe lista PSD, după o încercare de a se înscrie la PD, a ajuns la PNL. Grapă a devenit renumit pentru lucrări făcute de firmele sale pe bani alocaţi de CJ. A intrat astfel în conflict de interese. Presa a dezvăluit trei contracte încheiate de Grapă: renovarea Căminului Cultural din Viştea, parcarea din aceeaşi localitate şi reabilitarea
sediului Primăriei din Hîrşeni. La sfîrşitul lui martie anul acesta şi-a anunţat «demisia de onoare». În perioada respectivă, presa a făcut public faptul că sora sa s-a înscris şi a participat la licitaţia pentru concesionarea restaurantului Consiliului Judeţean“, se specifică în raport despre Sebastian Grapă, liberalul care candidează din nou pentru un mandat în CJ Braşov.