Arta vestica in Emirate, o propunere indecenta

Intr-un efort financiar
fara precedent, guvernele din Emiratele Arabe Unite (EAU) cheltuiesc zeci de miliarde pentru a construi muzee-mamut si centre culturale moderne, in vederea atragerii de turisti.

» Pentru acest lucru e necesara crearea unei piete de arta, cuprinzand o scena de arta contemporana, profesionisti importati din Occident, licitatii, colectionari locali.

» Insa proiectul e subminat de conflictul dintre arta occidentala contemporana, laica si hedonista, si mentalitatile traditionale locale implicand homofobie, antisemitism si cult pentru religie.

Un teren intins si plat de circa 43 kilometri patrati, situat de-a lungul coastei Abu Dhabi si pe insula Saadiyat din Emiratele Arabe Unite se transforma accelerat intr-o oaza de arhitectura si de muzee de arta contemporana. Pe plansetele arhitectilor s-au conturat patru muzee de clasa
mondiala si alte trei sunt in lucru pentru centrul cultural de 27 miliarde dolari; acest lucru ar putea constitui startul celei mai ambitioase agende culturale realizate vreodata in lume, raportat la bani, timp si spatiu, relateaza Artnews.

Astfel, Guggenheim Abu Dhabi, proiectat de Frank Gehry, si Luvru Abu Dhabi, proiectat de Jean Nouvel (acesta din urma este de asteptat sa coste mai mult de 1,3 miliarde dolari), sunt printre primele muzee importante ce vor forma axa culturala centrala a tarilor din Golf. Muzeele lui Gehry si Nouvel se vor desfasura pe coasta, intr-un centru al artelor spectacolului conceput de celebrul arhitect Zaha Hadid, alaturi de un muzeu al marinei, realizat de Tadao Ando, si de un muzeu national, proiectat de Norman Foster. Aceste lucrari vor constitui o prima faza a centrului cultural, care ar trebui finalizata cel mai tarziu in 2012, adica in maximum patru ani. Abu Dhabi a fost prima care s-a grabit sa investeasca in acest gen de arta, fiind si regiunea cea mai bogata in asa-numitii "petro-cash". Dubai si Qatar urmeaza un trend similar, pregatind construirea a 10-12 muzee.

Seducerea turistilor prin arta
Aceste planuri de anvergura vor avea mari efecte in lumea artei, prin crearea unor noi locuri de munca pentru curatori si muzeisti sau prin crearea unei noi piete de arta pentru dealeri si casele de licitatii pe un teritoriu inca neexplorat de creatorii de arta. Implicatiile pentru regiune sunt insa mult mai profunde si nu lipsite de risc. Oficialii EAU spun ca muzeele sunt parte a unei strategii concertate pe diminuarea dependentei Emiratelor de veniturile din petrol, prin crearea unui nou tip de venituri, de data aceasta din turismul cultural. Inca nu poate fi apreciat impactul pe care il pot avea asupra acestor tari scaderea pretului petrolului, inflatia care-si arata coltii in Dubai si, in consecinta, daca pot fi sustinute de guvern aceste planuri-mamut ale muzeelor de arta.

Cu infiintarea centrului cultural in Saadiyat, Abu Dhabi spera sa atraga un numar dublu de turisti pana in 2012, adica de la 1,7 milioane sa se ajunga la 3 milioane de turisti pe an. Dubai incearca sa atraga, pana in 2015, 15 milioane de turisti, inspirandu-se dintr-un proiect pus in practica la Bilbao, unde designerul Frank Gehry a reusit sa atraga milioane de turisti gratie filialei Guggenheim construite aici. Insula Saadiyat – "a Fericirii", in traducere – este gandita ca o oaza de relaxare pentru cei care vin sa viziteze simezele muzeelor. De asemenea, surse oficiale confirma ca exista o strategie pe termen lung in ce priveste locurile de munca, megaconstructiile proiectate determinand, implicit, dezvoltarea educatiei si crearea unui nou model de schimburi culturale in Orientul Mijlociu. "Credem ca cultura este o parte integranta pentru educarea populatiei noastre", a spus seicul sultan Bin Tahnoon Al-Nahyan, membru al familiei regale din Abu Dhabi, in cadrul unei expozitii organizate de Christie’s.

Impactul artei contemporane occidentale
Insa multi artisti si profesionisti vestici se intreaba daca acest demers poate avea succes, daca este posibila crearea unei "oaze de cultura" intr-un loc in care nu exista o istorie muzeala, unde nu se poate vorbi despre o comunitate de artisti, de colectionari, de donatori si unde pasiunile locale sunt indreptate mai degraba spre cursele de cai si intrecerile cu soimi decat spre Pablo Picasso sau Jeff Koons. Inclusiv cei care au pus la cale un asemenea plan isi pun aceste intrebari. Ei spun ca lucreaza intens la provocarea populatiei, incercand sa trezeasca interesul localnicilor prin expozitii cum a fost cea cu lucrari semnate de Picasso, aduse de la Muzeul Picasso din Paris, care a fost vizitata de sute de elevi din Abu Dhabi.

Nimeni nu stie inca ce se va intampla atunci cand institutiile culturale occidentale vor fi transpuse in desertul islamic. Ce tipuri de compromisuri vor fi necesare pentru a permite muzeelor din Vest, care se legitimeaza de la o traditie democratica, sa functioneze in contextul arab, o "traditie a desertului"? Unii se intreaba daca se va permite accesul curatorilor gay intr-o societate care interzice homosexualitatea. Sau daca artistii si intelectualii evrei se vor lovi de curentul antievreiesc existent in alte tari arabe. si, la fel de important, cum va arata libertatea artistica intr-un astfel de spatiu, in ce masura familiile aflate la guvernare le vor permite artistilor sa-si dea frau liber imaginatiei? Sau cat de liberi vor fi curatorii sa creeze show-uri provocatoare si inovatoare?

Pe de alta parte, artistii occidentali insisi au o problema cu religiozitatea si cu guvernele din regiune – in general acestia sunt laici, prosemiti, antitotalitaristi, impotriva oricarui sistem de constrangere, inclusiv a noilor forme de exploatare a saracilor. Un muncitor in constructii care lucreaza pe santierele minunatelor insule artificiale din Dubai sau pe santierele viitorilor zgarie-nori de la malul oceanului e platit cu sume cuprinse intre 150 si 200 de dolari.
Un profesor de filosofie de la Universitatea Princeton, Kwame Anthony Appiah, specializat pe conflictele culturale, spune ca vor fi necesare compromisurile. "In cazul in care Guggenheim va fi vernisat cu un artist subversiv ca Mapplethorpe, va fi o problema. El a mers mereu pe ideea de provocare. Li se va permite femeilor sa vada tablouri nud cu Sfantul Sebastian? Acestea sunt intrebarile care apar, iar lista este nesfarsita. Daca nu s-au gandit la asta vor trebui sa o faca", spune profesorul.

Oficialii EAU spun ca si-au pus problema asta la modul cel mai serios si ca trebuie gasite caile comune. Insa chestiunile ridicate nu-i descurajeaza intr-atat incat sa renunte la obiectivele lor. Guggenheim este programat sa fie finalizat in jurul anului 2013 si va reprezenta un reper spectaculos, construit pe un banc
de nisip extins circa 50 de picioare in apele Golfului, vizibil din centrul urban Abu Dhabi, dar si de pe ambele coaste ale insulei Saadiyat. Este definit de o serie de cuburi si conuri gigantice, inclinate unul fata de altul. Ca suprafata, va masura 30.000 de metri patrati, din care Guggenheim va aloca 12.000 metri patrati ca spatiu expozitional.
Muzeul Luvru Abu Dhabi este estimat sa coste
525 miliarde dolari pentru constructie si circa 747 miliarde dolari pentru serviciul de curatoriat si pentru lucrarile de arta. Va fi ridicat imediat dupa Guggenheim si se doreste a fi un muzeu universal al secolului XXI, desfasurat pe 24.000 de metri patrati.

Toleranta, intr-o lume cosmopolita
Aceste schimbari majore din sfera culturala sunt privite cu suspiciune de nenumarati nativi din Emirate. Numai 10% din populatie sunt nativi, restul provin din Orientul Mijlociu, Europa, Asia de Sud; foarte multi sunt emigranti veniti ca forta de munca in constructii. Aceasta schimbare modifica fundamental ADN-ul demografic al unei populatii care in urma cu 50 de ani traia de pe urma perlelor si din agricultura. Astazi, rar se aude araba in Dubai, acesta parand mai degraba un oras al cacofoniilor etnice, in care nici o cultura nu este predominanta. Organizatia Human Rights Watch a raportat exploatarea sistematica a muncitorilor in constructii pe teritoriul EAU. Muncitorii traiesc in baraci si sunt platiti cu salarii de sclavi, de 150-200 de dolari pe luna. Contractele lor, daca exista, sunt paguboase, platesc taxe exorbitante agentiilor de recrutare si pasapoartele lor sunt confiscate la angajare, lucru interzis de lege.

Un sociolog de la Universitatea din Sharjah, Hashim Sarhan, spune ca nu intelege de ce trebuie adus Luvrul in Abu Dhabi: "Care este scopul? Cand cineva vrea sa vada cultura franceza merge la Paris, pentru cea britanica merge la Londra, nu la Abu Dhabi". Oficialii dau asigurari asupra libertatii artistice a noilor muzee, chiar daca trebuie respectate si normele religioase, si cele culturale locale. "Nu va fi impusa nici o forma de cenzura. Acest lucru este specificat in acordurile semnate. Cu toate acestea, am gasit parteneri care inteleg reciproc cele doua culturi. Avem cultura noastra, codurile noastre sociale. Partenerii nostri ne-au asigurat
ca vor expune in conformitate cu aceste norme", a precizat Terkawi, unul dintre oficiali, adaugand ca probabil EAU este unul dintre putinele locuri din regiune care tolereaza si alte culturi. In ce priveste homosexualitatea, ei afirma ca ar exista populatie gay care traieste deja in Emiratele Arabe, dar ca e foarte discreta. De asemenea, se mai spune ca populatia evreiasca traieste liber in EAU, Terkawi insistand ca unele persoane chiar au "pozitii inalte". Participarea israelienilor este mai dificila pentru ca EAU nu are relatii diplomatice cu Israelul.

Intre timp, a avut loc un simpozion unde au participat sute de femei acoperite cu voal, printre care si sotii de ambasadori. Ele au asistat la discursul unui expert de la Christie’s, Paul Hewitt, care le-a vorbit despre femeile colectionare de arta din istorie. Urmand sfatul de a evita orice contact vizual cu ele, expertul le-a povestit despre colectiile de arta ale Catherinei cea Mare, imparatesei Iranului, Farah Diba Pahlavi, si a lui Peggy Guggenheim. Reprezentantii Christie’s au observat inca de anul trecut un apetit crescut pentru arta din partea cumparatorilor din Dubai sau Abu Dhabi. S-au licitat lucrari la sume impresionante: un Rothko pentru 72,8 milioane dolari, un Bacon pentru 53 milioane dolari si un Damien Hirst pentru 19,2 milioane dolari.