7 ani inchisoare pentru britanicul care l-a ucis pe regizorul Cristian Nemescu

Britanicul Ali Imran, autorul accidentului in care si-au pierdut viata
regizorul Cristian Nemescu, alaturi de alte doua persoane, a fost condamnat, marti, de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, la sapte ani de inchisoare, anunta Antena 3.



Imran a fost gasit vinovat de ucidere din culpa, vatamare corporala din culpa si conducerea unui autovehicul neinmatriculat, urmand ca, dupa executarea pedepsei principale, sa fie expulzat din Romania. Totodata, instanta a dispus ca britanicul sa plateasca 28.000 de lei
daune morale partilor civile din dosar
si cate jumatate de milion de lei daune morale catre Elena Violeta Ratus, Stefan Corneliu Arustei, Erica si Octavian Nemescu, Horia Toncu si Elena Traian.

Decizia poate fi atacata cu apel la Tribunalul Bucuresti.



In accidentul produs
, in noaptea de 25 spre 26 august 2006, au murit regizorul Cristian Nemescu, inginerul de sunet Andrei Toncusi taximetristului Dumitru Arustei.

Viaţa glorioasă şi mizerabilă a Fantasy-ului românesc

Faţă de SF, un frate mai sofisticat şi mai conceptual, fantasyul are avantajul de a fi mai accesibil şi de a fi mai puţin uzat cinematografic sau în televiziune (valul de ecranizări din ultimii ani tind să anuleze acest avantaj; e suficientă căderea la box-office a unui film cu buget mare pentru a îngropa genul – aşa s-a întâmplat cu westernul). De asemenea, fantasyul are avantajul de a fi bine înfipt în nişa (nişele) literaturii pentru copii şi adolescenţi, pe unde circulă sume uriaşe.

În condiţiile unei pieţe editoriale româneşti avide de crearea unei autonomii în raport cu traducerile, pieţe care încearcă să dibuiască reţeta unor best-sellers made in Romania, fantasy-ul e o momeală prea mare pentru a fi ignorată cu inima
împăcată. De ce? Pentru că e un gen deja (ultra)marketat, cu o cerere prea vânjoasă pentru a lăsa oferta în ofsaid.

Semnul cel mai clar a fost dat de Editura Cartea Românească, cândva fieful mainstream-ului (y compris, după Revoluţie, al literaturii moarte, scrise pentru nimeni & critici literari). Editura, capitalizată parţial după preluarea ei de către Polirom, a încercat să vândă două cărţi promovându-le ca fantasy. „Apărătorii”, de Radu Ciobotea, este un roman istoric fantezist („primul fantasy istoric românesc”, sună reclama
) de peste 1000 de pagini, lipsit de inhibiţii – dovadă că îl combină pe Ştefan cel Mare cu nişte ninja. Nici măcar nu e rău... pentru cine are timp de experimente. A doua carte este un roman scris de un poet – „Întâmplări la marginea lumii”, de Cosmin Perţa –, o aberaţie căznită şi limbută în ciuda dimensiunile reduse.

Până la urmă, nu e mare scofală ce a produs
Cartea Românească, dar e foarte ok ca atitudine.

Altceva? Polirom a publicat două titluri fantasy de referinţă, mai mult
, două capodopere ale literaturii române post-’90 (Radu Pavel Gheo, „Fairia”, 2004, şi Răzvan Rădulescu, „Teodosie cel Mic”, 2006), dar a făcut-o pentru că aşa s-a nimerit, în afara unei strategii
.

Tritonic, prin colecţia fiction.ro, coordonată de sefeistul Michael Haulică, a încercat să deseneze o tentativă mai coerentă de promovare a unor autori români. Lăsându-i la o parte pe Marian Coman (mai curând în genul fantastic) sau pe Roxana Brînceanu, cu „Sharia” (mai curând SF decât urban fantasy, cum a încercat să o eticheteze editura), în fiction.ro a ieşit cel puţin un titlu fantasy remarcabil: Liviu Radu, „Waldemar”, 2007 – un action pur în regim sword & sorcery, din familia „Amber”-ului lui Roger Zelazny. După abandonul lui Haulică, însă, colecţia este pe făraş.Humanitas a testat acum câţiva ani piaţa literaturii pentru copii cu „Realitatea imposibilă”, de Brânduşa Luciana Grosu. Fără consecinţe. E interesant de remarcat că, pe această nişă, o româncă a reuşit totuşi să marcheze, dar... nu în România. E vorba de Flavia Bujor, a cărei carte fantasy „Profeţia pietrelor”, scrisă la 13 ani, a fost publicată în 30 de ţări, inclusiv în Franţa şi Marea Britanie. Nu şi în România. Un mic detaliu: părinţii fetiţei emigraseră în Franţa pe când Flavia avea câţiva ani.

Înainte era mai rău

Oricum, înainte (cu câţiva ani în urmă) era mult mai rău. Pentru fantasy, în România propriu-zis nu exista o piaţă, în condiţiile în care, totuşi, SF-ul a cunoscut – până prin ’96-’97 – o mare vogă. Astfel, din celebra colecţie „Nautilus” a Editurii Nemira (prima serie, nu cea de acum), foarte puţine titluri erau fantasy – în primul rând, câteva titluri de Abraham Merritt. Eventualii autori români erau sub linie. Să amintesc totuşi două titluri fundamentale, apărute în cea mai perfectă obscuritate: Ovidiu Bufnilă, „Cruciada lui Moreaugarin” (Editura Pygmalion, 2001) şi Sebastian A. Corn, „Imperiul marelui Graal” (Editura Diasfera, 2004).

Până la urmă, drama fantasy-ului românesc e de a rămâne legat de underground. Pe scurt, paradoxul e că, deşi genul numără titluri ultraperformante literar, establishmentul critic nu le asimilează canonic (din ignoranţă sau din limitare); pe de altă parte, datorită lipsei unei strategii coerente din partea editurilor, nici piaţa nu le-a ratificat. Din păcate pentru toată lumea.


INFO PLUS

Un scriitor uitat

Cel care a patentat genul fantasy în România este Vladimir Colin (1921-1991), un scriitor aproape uitat astăzi în afara fandomului. „Legendele ţării lui Vam” (1961), „Divertisment pentru vrăjitoare” (în volumul „Capcanele timpului”, 1971: o combinaţie de sword&sorcery şi de Gerard Klein, cel din „Seniorii războiului”), „Grifonul lui Ulise” (1976), ca să nu mai spun de minunatele „Basmele Omului” sunt câteva din titlurile prin care Vladimir Colin rămâne în memoria fanilor.

Principele Radu a inchinat un volum Reginei-Mama Elena

La 25 de ani de la moartea Reginei Elena, Principele Radu a lansat volumul „Elena, portretul unei Regine“. Evenimentul a avut loc, ieri, la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in Sala Lapidarium, in prezenta Regelui Mihai I al Romaniei, a Reginei Ana si a Principesei Margareta. Albumul semnat de Principele Radu este prefatat de Principesa Margareta, oferind un tablou in imagini si cuvinte al Reginei-Mama Elena. In carte sunt adunate mai multe portrete apartinand reginei din diferite perioade ale vietii, care vizeaza frumusetea altetei regale. Principele Radu a declarat ca volumul este un omagiu adus unei regine desavarsite, „de-o frumusete atat sufleteasca, cat si fizica si de o gratie innascuta“, care reprezinta un simbol pentru Familia Regala, dar si pentru istoria Romaniei.

Un "Nemescu" al literaturii

Un Premiu al Academiei este acordat astazi, post-mortem, scriitorului Sorin Stoica.



In aula Academiei Romane are loc astazi, de la ora 11.00, ceremonia de inmanare a Premiilor Academiei Romane pe anul 2005, in cadrul adunarii generale a membrilor institutiei.

Scriitorului Sorin Stoica, care a murit la inceputul lui ianuarie 2006, la varsta de 27 de ani, i se acorda post-mortem premiul „Ion Creanga” pentru volumul de proza „O limba comuna”. Disparitia lui Sorin Stoica, bolnav de cancer, este la fel de regretata ca si a regizorului Cristian Nemescu, decedat si el tot la 27 de ani, anul trecut.

Premiul, pe care-l primeste si Florina Ilis, va fi ridicat de mama autorului. In domeniul filologiei si literaturii, sunt decernate sase premii, pentru ca distinctia „Ion Luca Caragiale” nu a mai fost acordata de membrii Sectiei de Filologie si Literatura a Academiei.

PROZATOR TALENTAT

Sorin Stoica s-a nascut in judetul Prahova, la Banesti, si a absolvit Falcultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), la Bucuresti. A urmat un masterat in Comunicare si unul in Antropologie. A fost preparator asociat la catedra de Antropologie Culturala a FJSC. Lucra la o istorie orala a Muzeului Taranului Roman, la o carte de povestiri si la un studiu asupra troitei din Burlusi ca obiect social total.

PREMII

Academia Romana va decerna astazi 60 de premii, in 14 domenii, in valoare totala de 120.000 lei. Fiecare premiu valoreaza 2.000 de lei: sase in domeniul filologiei si literaturii, opt in domeniul stiintelor istorice si arheologie, patru in domeniul stiintelor matematice, patru in domeniul stiintelor fizice s.a.m.d.

Premiile in domeniul filologiei si literaturii sunt urmatoarele:

1. Premiul „Timotei Cipariu”: „Gramatica Limbii Romane”, autor colectiv

2. Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”: „Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane”, autor colectiv

3. Premiul „Mihai Eminescu”: „Circul domestic”, de Claudiu Komartin

4. Premiul „Ion Luca Caragiale”: Nu se acorda

5. Premiul „Titu Maiorescu”: „Sorin Titel - Opere” (autor: Cristina Balinte) si „Stefan Banulescu - Opere” (autor: Oana Soare)

6. Premiul „Ion Creanga”: „Cruciada copiilor”, de Florina Ilis si „O limba comuna”, de Sorin Stoica

7. Premiul „Lucian Blaga”: „Mircea Eliade - un prizonier al Istoriei”, de Florin Turcanu, si „Istoria literaturii romane contemporane”, de Alex Stefanescu.

Premiul „Aristizza Romanescu”, pentru artele spectacolului, va fi decernat cunoscutului regizor Alexa Visarion.

„4, 3, 2“ ocupa locul 5 in preferintele romanilor

Filmul lui Mungiu a intrat pe pozitii fruntase in topul de box office al premierelor din 2007, performanta pe care o pelicula autohtona n-a mai reusit-o de ani buni.


Conform estimarilor preliminare realizate de agentia Champions, care acopera perioada 01.01.2007-09.12.2007, romanii au mizat pe blockbustere la fel de entuziast ca si in anul precedent. Pe primul loc troneaza „Piratii din Caraibe: La capatul Lumii“, care a strins 92.755 de spectatori. Il urmeaza „Shrek al Treilea“ (76.345) si „300 - Eroii de la Termopile“ (71.242).

„Harry Potter si Ordinul Phoenix“ nu a avut loc pe podium, insa s-a plasat pe a patra pozitie, cu 69.415 vizionari in salile de cinema. Surpriza intervine insa la a cincea pozitie: este vorba de pelicula lui Cristian Mungiu. Din 2002, cind „Garcea si oltenii“ a invins „Stapinul Inelelor: Fratia Inelului“ si „Star Wars: Episodul II - Atacul clonelor“, plasindu-se pe primul loc la box office, iar „Filantropica“ lui Nae Caranfil a intrat in top 10, nu s-a mai intimplat ca un lungmetraj autohton sa intre in acest club select. „4, 3, 2“ a adus in sala de cinema 68.700 de spectatori. Insa lui Mungiu ii sufla in ceafa Mel Gibson: „Apocalypto“ a beneficiat de 68.630 de vizionari. Insa la capitolul incasari, „4, 3, 2“, din cauza modului in care a fost distribuit, adica prin intermediul caravanei de 31 de zile, a strins mai putini bani
decit „Apocalypto“. „Pentru prima data
in ultimii cinci ani, un film romanesc intra in top 5. In primul rind, meritul este al regizorului Cristian Mungiu, care a facut un film de Palme d’Or. In al doilea rind, meritul este al distribuitorului Cristian Mungiu, care a incercat si a reusit partial sa compenseze lipsa salilor de cinema cu caravana «4, 3, 2», care i-a adus 19.000 din totalul spectatorilor“, a declarat directorul agentiei Champions, Constantin Fugasin, precizind ca, „in al treilea rind, meritul le revine celor doua locomotive publicitare pe care le-a cistigat automat filmul dupa cucerirea celui mai important premiu cinematografic: presedintele Romaniei si primul-ministru, care au participat efectiv la promovarea acestui lungmetraj“.

Anamaria Marinca, in doua scene din „4, 3, 2“
Clasamentul preliminar efectuat de site-ul CineMagia pe baza incasarilor le da pe primele locuri tot pe „Piratii din Caraibe: La capatul Lumii“, „Shrek al Treilea“ si pe „300 - Eroii de la Termopile“. Insa, la numarul de spectatori, „4, 3, 2“ se plaseaza pe a patra pozitie, invingind astfel „Harry Potter si Ordinul Phoenix“ si „Apocalypto“. Gloria Sauciuc, redactor-sef la „CineMagia“, atribuie succesul „4, 3, 2“ - pe linga calitatea peliculei - si modului sau special de distributie, dar si faptului ca a ramas pe marile ecrane zece saptamini, mai mult decit un lungmetraj rulat in mod normal. „Desi «Apocalypto» a fost proiectat la cinema timp
de 18 saptamini, «4, 3, 2» a avut o penetrare mai buna pe piata datorita difuzarii in regim de caravana“, subliniaza Sauciuc.

Urmatorul film romanesc din topul de box office este „California Dreamin’ (nesfirsit)“, care ocupa a 34-a pozitie. Potrivit Champions, in perioada 01.01.2007-09.12.2007, in Romania au avut premiera 167 de filme.

*
Inventarul autohton

2007 a avut doar opt premiere romanesti fata de anul precedent, care se putea lauda cu 12. Potrivit directorului CNC, Eugen Serbanescu, citat de NewsIn, una dintre cauzele scaderii numarului de premiere este faptul ca, timp de un an, nu a fost organizat nici un concurs de scenarii. Primul lungmetraj romanesc din 2007 a fost „Ticalosii“ de Serban Marinescu, care a strins, timp de noua saptamini, 9.139 de spectatori. A fost urmat de „California Dreamin’ (nesfirsit)“, al regretatului Cristian Nemescu, care a beneficiat de 19.291 de spectatori. Lungmetrajul de animatie „O scurta poveste“, in regia lui Radu Igazsag, un documentar de montaj ce reprezinta o antologie a animatiei romanesti de la inceputuri si pina in 1990, a avut premiera pe 1 iunie, la Bucuresti si la Cluj, in cadrul Festivalului de Film Transilvania (TIFF). In Capitala, pelicula a rulat doar doua saptamini la cinematograful Cityplex, iar in noiembrie a rulat si la Medias, in singura sala de cinema din oras. „Dupa ea“, de Cristina Ionescu, a avut parte de 7.302 vizionari in salile de cinema, „Logodnicii din America“, de Nicolae Margineanu, a avut in total 1.231 de spectatori, iar „Ingerul necesar“, de Gheorghe Preda, a cumulat 1.455 de spectatori. Ultimul lungmetraj romanesc al anului, „Razboi pe calea undelor“, a intrat pe ecrane pe 29 noiembrie si a avut, pina in weekendul trecut, 1.311 spectatori.

Balaceanu-Stolnici s-a retras temporar

Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici a anuntat ca, pentru o perioada, se retrage din activitatile lui de la Academie.
Prezidiul Academiei s-a intrunit ieri pentru a discuta acuzatiile de colaborare cu Securitatea aduse lui Balaceanu-Stolnici, membru de onoare al acesteia inca din 1992. "Avand in vedere situatia creata, am decis sa ma retrag din activitatea Academiei Romane, desi nu ma simt vinovat fata de Academie", se arata in textul solicitarii transmise de Stolnici Prezidiului Academiei, format din Ionel Haiduc - presedintele Academiei Romane, Dan Berindei, Florin Filip, Marius Iosifescu si Marius Sala - vicepresedinti, si Ioan Paun Otiman - secretar general al forului.
Forumul Civic Romanesc a solicitat Academiei Romane, printr-o scrisoare deschisa (28 noiembrie), sa retraga "de urgenta" titlurile de membri de onoare lui Constantin Balaceanu-Stolnici si lui Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolit al Banatului, ca urmare a verdictului pronuntat de CNSAS cu privire la activitatea desfasurata de acestia "in slujba Securitatii", precizeaza Mediafax. Ulterior, Academia i-a cerut lui Stolnici pozitia cu privire la acuzatiile aduse. Acesta a comunicat institutiei, intr-o replica postata pe site, ca a colaborat cu serviciile secrete romane in epoca Ceausescu, colaborarea fiind determinata de "caracterul special" al cercetarilor sale stiintifice si de obligatiile legale din respectiva perioada. Colegiul CNSAS a stabilit, in august, ca Balaceanu-Stolnici a facut politie politica.

Mozart a salvat de la moarte un scriitor

Se află în pragul sinuciderii, dar regăseşte subit o enormă poftă de viaţă după ce ascultă "Aria Conte­sei" din "Nunta lui Figaro", de Mozart. La 15 ani, un adolescent cuprins de obsesia morţii este străfulgerat de emoţia muzicii perfecte.

Asistă întâmplător la o­ repetiţie, într-o sală de operă, iar universul abscons în care trăieşte primeşte o bulversantă infuzie de lumină. Ideea autoanulării se volatilizează. Adolescentul învaţă să guste viaţa şi s-o amestece în cele mai neaşteptate feluri.

Devine apoi bărbat, scriitor de succes, trăieşte iubiri voluptuoase şi se lasă traversat de sute de experienţe noi. Scriitorul este Eric-Emmanuel Schmitt, tradus recent în limba română la editura Humanitas Fiction, iar cartea, "Viaţa mea cu Mozart", e o înşiruire de epistole cu adresant unic: Mozart. De fapt, o întreagă declaraţie de iubire pentru muzică, pentru artă.

Volumul autobiografic scris de Schmitt şi apărut în colecţia Raftul Denisei brodează naraţiunea pe marginea unor arii mozartiene celebre. Autorul vorbeşte despre operele care i-au rămas întipărite în minte şi l-au scos de multe ori din marasm.

Traducerea în limba română, realizată de Lidia Bodea, conţine şi un CD cu muzica lui Mozart, iar cititorul poate asculta pe întreg parcursul volumului 16 pasaje muzicale, asortate cu jongleriile verbelor. Editura Humanitas a mai publicat şi alte lucrări de Eric-Emmanuel Schmitt, în 2006: "Domnul Ibrahim şi florile din Coran", "Milarepa", "Oscar şi Tanti Roz".

Vocea criticului

Criticul literar Dan C. Mi­hăilescu consideră că „Via­ţa mea cu Mozart" şochează prin asumarea simplităţii şi francheţea idealistă a mesajului. "Într-o lume literară obsedată de sofisticărie, de alternanţe temporale, voci narative, etajări stilistice şi intertextualitate postmodernă, este de-a dreptul o probă de curaj să-ţi etalezi vindecarea prin muzică, reveriile auditive, exaltările, inocenţa, sentimentalismul.

Când urâtul care ne înconjoară este tot mai agresiv şi mai otrăvitor-hidos, firescul omenescului din suita epistolară a lui Schmitt este un gest aproape sinucigaş.

Ce i-a dăruit muzica lui Mozart, dincolo de faptul că l-a lecuit de pofta suicidului la 15 ani? I-a deschis cele patru puncte cardinale ale evadării pe verticala artei: «încântarea, blândeţea, seninătatea, bucuria», spune el. Câte cărţi încărcate de stările acestea ne aduce literatura contemporană? Cred că le numărăm pe degete".

Elodia 2? Fiica adjunctului ISU Brasov a chefuit in Poiana Brasov in ziua disparitiei

“Gardianul” va prezinta, in premiera, informatii bomba referitoare la Madalina Motruna, fiica adjunctului ISU Brasov, disparuta de acasa pe data de 30 august, in aceeasi zi cu avocata Elodia Ghinescu. Oferim cititorilor nostri, in editia de astazi, fotografii in care tânara apare alaturi de parintii sai, dar si alte fotografii incendiare. De asemenea, tatal fetei, Gabriel Motruna, a declarat, in exclusivitate pentru ziarul nostru, ca miliardul de lei vechi, cu care fiica sa a plecat de acasa, il incasase cu putin timp inainte de disparitie.

Madalina Ortensia Motruna are 17 ani si timp de doi ani a fost eleva la Scoala de Arte si Meserii, specializarea lucrator în comert, din cadrul Liceului Economic „ Bîrseanu“. „Madalina a fost o eleva foarte buna. Clasa a IX - a a terminat-o cu media generala 9,07, o medie destul de mare. Nu am avut niciodata probleme cu ea. Spre sfârsitul clasei a X-a, într-adevar mai lipsea de la scoala, dar fata avea si niste probleme de sanatate. Dar de fiecare data vorbeam cu mama ei, care este o femeie deosebita. Venea la fiecare sedinta si se interesa de Madalina. D
in câte am observat, legatura dintre ea si parinti era una foarte strânsa, iar mai mult decât atât, modelul ei în viata era chiar tatal ei”, a spus Carmen Dan, diriginta Madalinei Motruna.

Cerc dubios
Colegii Madalinei au povestit ca fata era o fire comunicativa si ca facea parte dintr-un cerc de persoane mai vârstnice decåt ea. Acestia sunt de parere ca anturajul din care facea parte este principalul motiv care a împins-o sa plece de acasa. „Eu am vorbit pe internet cu Madalina cu trei zile înainte sa dispara. Nu mi s-a parut nimic ciudat la ea. Stiu ca în ziua în care a disparut a fost la un chef în Poiana Brasov si nu s-a mai întors. Madalina avea un alt cerc de prieteni, cu mult mai mari decât vârsta noastra. Din cauza anturajului cred ca ea a fugit de acasa”, a spus Mihai Raileanu, colegul care a cunoscut-o cel mai bine pe Madalina.

«A intrat pe internet»
Colegii fetei povestesc ca, în urma cu aproximativ doua saptamâni, tânara a intrat pe adresa de messenger, dar nu a vrut sa vorbeasca cu nimeni. „Eram acasa si am vazut-o ca este on-line. Atunci am întrebat-o ce mai face, dar a iesit imediat. Eu am instalat un program special în calculator care îmi arata cine este în acel moment on-line, chiar daca persoana respectiva sta pe invisible. Iar ea sta mai mult pe invisible, dar nu vrea sa vorbeasca. Nu stiu de ce. As vrea sa fie ca înainte, sa ne întâlnim din nou si sa fim prietene”, spune Rodica Braghesiu, una dintre cele mai bune prietene ale Madalinei. Colegii fetei au mai povestit ca întotdeauna Madalina îsi alegea iubitii cu vârste mult mai mari decât ea si ca înainte sa plece de acasa a fost implicata într-o relatie mai serioasa cu un baiat de la Liceul Auto din Brasov, pe nume Gabriel Perdeica. Dupa aceasta relatie a urmat un alt tânar în viata Madalinei, un anume Florin.

Gabriel Motruna: «O fire extrovertita»
Contactat de reporterii „Gardianul“, tatal fetei, lt.-col. Gabriel Motruna, adjunctul ISU Brasov, ne-a declarat ca terenul pe care l-a vandut a apartinut parintilor si de aceea nu se regaseste in declaratia sa de avere. “Nu a existat nici cel mai mic motiv pentru care Madalina sa fi plecat de acasa. Nu a mai facut niciodata asa ceva. Intre noi a fost tot timpul o relatie apropiata. Fata mea este o extrovertita. Este mai matura in gandire, dar si fizic decat varsta pe care o are. Am comunicat timp de o luna prin SMS si mi-a spus ca o sa vina acasa, ca nu o sa fie probleme. Eu si sotia mea am considerat ca este o problema personala. Cand am vazut ca nu ne mai contacteaza, am anuntat Politia”, ne-a declarat tatal fetei.

Ipoteza ca ar fi in viata
Potrivit unor surse din anturajul tinerei, Madalina s-a laudat in cercul ei de prieteni ca detine o importanta suma de bani. Ca sa fie credibila, ea s-a fotografiat cu un teanc de bancnote de 500 de euro, cel mai probabil banii incasati de parinti dupa vânzarea terenului din Vâlcea. Faptul ca Madalina a tinut, totusi, legatura cu mama sa prin intermediul SMS-urilor in aceasta perioada le lasa parintilor speranta ca se afla in viata. Cu toate acestea, nu exista nicio proba ca aceste mesaje au fost expediate chiar de catre disparuta. In paralel, colegii Madalinei sustin ca fata a intrat pe messenger de mai multe ori, insa nu a dorit sa comunice cu nimeni, preferând sa stea “pe net” “invizibila”.

Teribilism, rapire sau crima?
Alte informatii, venite din aceeasi zona a apropiatilor, acrediteaza ideea ca Madalina a plecat de acasa cu un nou iubit. Nu se stie, deocamdata, identitatea acestuia. Se pare ca este vorba despre un barbat cu mult mai in vârsta ca ea, care are o afacere undeva la marginea Brasovului. Aceasta noua “cucerire” a tinerei a avut loc, spun sursele, dupa ce Madalina s-a fotografiat cu banii. “Exista posibilitatea ca, la un anumit interval de la plecarea de acasa, fata sa fi incaput pe mâna unei grupari din lumea interlopa care sa o tina sechestrata. De asemenea, este foarte posibil ca, având in vedere ca in ultimul timp nu a mai comunicat cu familia, aceasta sa nu mai fie in viata”, ne-au declarat surse judiciare.

Timisoara, leaganul Revolutiei

66 de morti si 196 de raniti – acesta a fost bilantul oficial al victimelor primei zile a Revolutiei de la Timisoara, 17 decembrie 1989. Militarii au inceput sa traga cu gloante adevarate la ora 19 a acelei zile, care incepuse cu scoaterea din oras, de catre autoritati, a pastorului protestatar Laszlo Tokes si a familiei sale si a continuat cu o demonstratie de forta a armatei, in centrul orasului. Mii de timisoreni nu s-au lasat intimidati si au iesit pe strazi, indreptandu-se spre punctele-cheie ale municipiului. La 3 dupa-amiaza, elicopterele militare au inceput sa survoleze orasul, iar primele focuri de arma s-au auzit doua ore mai tarziu. Restul e istorie - la Timisoara, apoi in intreaga tara.

Hipermarketurile nu-i mai satură pe bucureşteni

emeile intră teleghidate, cu paşi ca de soldaţi, hotărâte să facă praf ultimul bănuţ. Din ţarcul de afară au smuls căruţurile în fugă şi le plimbă prin magazin aşa, înzăpezite. Nu se uită în jur, privirea suie drept înainte, iscodeşte, „scanează” rafturile de departe, se reped la marfă, pâine, păpuşă, salam, nu mai contează ce, şi iute, iute, o aruncă în coş, să nu cumva să le-o apuce altul înainte. Nimeni nu mai are răbdare să citească etichete, să studieze preţuri şi produse.

Un om împinge la două megacăruţuri pe rotile. Unul singur n-ar cuprinde toată lista de cumpărături. Altul păzeşte alte trei căruţuri, cu vârfuri interminabile de cozonaci. Zeci de mâini apucă broşurile cu preţuri şi oferte speciale, nu că oamenii chiar ar avea nevoie, ci numai aşa, de hobby, „ca să le mai studiem acasă”. Un cărucior aleargă cu un părinte atârnat de mâner, cu un bebe stând înăuntru în picioare şi cu mezinul – dormind pe spate, în locul unde se pun de obicei cumpărăturile.

Cutremur la intrarea în magazin

La intrarea în hipermarket, dacă stai cu ochii închişi, zici că e cutremur. Podeaua răpăie, geamurile duduie. Sunt cărucioarele, clienţii năvălesc cu sutele şi dintr-o dată, marile porţi ale magazinului devin minuscule.

Un afiş de la intrare deschide apetitul pentru „şoping“: „Vă informăm că bradul artificial 210 cm şi picior de plastic la preţul de 59.99 lei, are 536 ramuri”. Anunţul n-are nici o logică, dar tocmai de aia oameni fug să vadă ce e ăla şi dacă s-ar preta cumpărat. Alţii au plecat după ouă, dar s-au întors cu ditamai urşii de pluş, cu maşinuţe şi tancuri uriaşe, cu spaidermeni şi icşimeni, cu manechini camuflaţi de război, în miniatură sau cu păpuşi cu burţi goale. Dacă atingi pe buric o sexypăpuşă din asta, bucata de plastic vorbeşte. Fetiţele se pomenesc cu câte un „Să mergem la culcare, mi-e somn”, sau cu un „Fă-mi şi mie sprâncenele”.

Raionul alimente. Clienţii aproape că smulg pungile cu portocale direct din mâinile angajaţilor. Nu, nu e vreo ofertă specială, sunt preţurile obişnuite ale anului. La varză murată şi la roşii este asalt în toată regula. Normal, astea „iau greaţa” de porc. La tobă, caltaboş şi ceafă – coadă cum era pe vremuri la „adidaşii” de vacă. La sângerete şi lebăr nu se bagă nimeni; astea cică sunt mai mult pentru ţărani, bucureştenii au nasuri mai fine. Ei preferă E-urile, ciocolata, cipsurile şi sucurile. Cel mai mult se munceşte la sectorul apă. Aici, maşinuţele se plimbă toată ziua, să aducă din depozit tone şi tone de lichid. Chiar aşa, câte râuri or fi secat cumpărătorii ăştia până acum? Încă o zi ca asta, şi ar fi în stare să lase tot depozitul pe uscat.

Şi sunt şi ciudăţenii - pomelo, pâine cu mălai, pâine cu 10 cereale la un loc, doradă regală, file pangasius, pastramă de căprioară, prăjituri cu nume de fată, fursecuri în cutii muzicale. Dar cărucioarele n-au duduit deloc în raionul ăsta. Nici măcar de curiozitate. Românul se înghesuie tot la ce ştie el: făină, esenţe, ouă şi ulei.

Toate astea se întâmplau într-unul dintre cele mai cu vad hipermarketuri din Capitală, pe la 5,30 după amiază, când încă nu ieşise tot poporul de la muncă. Şi era numai începutul isteriei pe ziua respectivă. De fiecare dată, clienţii nu pleacă până la miezul nopţii.

Pensiile profesorilor: urma scapa turma

Noua legislatie a educatiei prevede pensii speciale pentru cadrele didactice, care se calculeaza intr-un mod mai avantajos decit in cazul celorlalti contribuabili.

Profesorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in invatamint ar urma sa aiba o pensie de serviciu lunara de 80% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni de activitate. Aceasta este una dintre propunerile introduse in proiectul de lege a Statutului cadrului didactic, lansat luni de catre ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei.

„Noi am trecut acel articol in proiect. Asa cum exista un precedent in ceea ce ii priveste pe parlamentari si pe juristi, consideram ca si noi putem sa avem o pensie de serviciu“, a explicat prevederea Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint. El a precizat ca la discutiile pentru realizarea proiectului de lege nu s-a pus problema de unde vor fi scosi banii. „Sursa de finantare trebuie precizata o data cu Legea bugetului, asa ca nu ne-am pus problema banilor“, a spus presedintele FSLI.

Mariana Campeanu, presedintele Casei Nationale de Pensii (CNPAS), a spus ca institutia a dat aviz negativ tuturor initiativelor privind pensiile de serviciu, inclusiv cea destinata cadrelor didactice. „Noi am spus nu, dar acum Parlamentul nu are decit sa stabileasca de unde le da banii daca proiectul de lege e votat. Dar daca mai apar cinci-sase categorii care cer pensie de serviciu, putem sa desfiintam Legea pensiilor de stat“, a spus Campeanu. Si alte categorii dintre cei care cotizeaza la bugetul CNPAS au cerut pensii speciale in ultimii ani, in afara de profesori, cum ar fi medicii, functionarii publici sau minerii, insa au fost respinse. Pentru alte doua proiecte legislative privind asigurarea de pensii de serviciu pentru controlorii de trafic aerian si pentru cercetatorii stiintifici ai Academiei Romane s-a mai cerut avizul Ministerului Muncii si implicit al CNPAS.

Insa, de cele mai multe ori, aceste proiecte au fost initiative parlamentare pentru care foarte rar s-a cerut avizul Casei de Pensii si cei din minister au aflat de ele cind ajungeau la comisii, spune Ioana Nemesi, directoarea Departamentului de Metodologie de la CNPAS. Aceasta spune ca, desi s-au dat intotdeauna avize negative, legile au fost votate in final. Directoarea adauga ca printre categoriile care au obtinut deja pensiile de serviciu se numara magistratii, parlamentarii, functionarii publici parlamentari, diplomatii si personalul profesionist de la AEROSTAR. Pensiile acestora ar urma sa fie completate din bani de la buget. La acestia se adauga categoriile care cotizeaza la sisteme proprii de contributie, adica angajatii din armata, politie, avocatii si angajatii serviciilor de informatii.

*
Spor la spor

Personalul didactic beneficiaza de indemnizatii si sporuri care se calculeaza din salariul de baza si „devin baza de calcul pentru alte sporuri si drepturi salariale care se calculeaza la salariul de baza“, cum se scrie in proiectul Statutului cadrelor didactice. Astfel, personalul didactic cu performante deosebite in activitatea desfasurata in ultimii patru ani poate beneficia de gradatia de merit, acordata prin concurs. Aceasta gradatie se acorda pentru 16% dintre posturile existente in scolile din judet si reprezinta 25% aplicat la salariul de baza. Profesorii pot beneficia si de salariu de merit, reprezentind un spor de pina la 15%. La acestea se adauga si un spor de stabilitate de peste 10%, pentru dascalii care au de la cinci ani vechime in sus. Mai mult, dascalii „beneficiaza de un spor pentru suprasolicitare neuropsihica de 3% la fiecare transa de vechime, grad sau treapta profesionala“, cum se aprecizeaza in proiectul de lege. Profesorii ar mai primi si o indemnizatie de diriginte, pentru obtinerea titlului stiintific de doctor, pentru ca preda in zone izolate sau daca lucreaza la calculator mai mult de 75% din timpul normal de lucru.

Zapada doar de Anul Nou

"Din pacate, este putin probabil ca romanii sa aiba un Craciun cu zapada proaspat cazuta", a anuntat ieri ministrul Mediului, Attila Korodi, precizand totusi ca temperaturile scazute vor face ca zapada asternuta deja sa se mentina si in saptamana Sarbatorilor de iarna. In ziua de Revelion insa, vremea se va raci din nou in intreaga tara, existand posibilitatea ca in majoritatea zonelor tarii sa ninga din nou.
Daca pana duminica, vremea se va metine friguroasa in mai toate zonele tarii, cu temperaturi intre -10 si -4 grade Celsius, in preajma Craciunului si chiar in ziua de Craciun vremea se va incalzi in medie cu 2 grade Celsius in toata tara, a mai afirmat ministrul Mediului. In partea de sud si sud-est se vor manifesta temperaturi pozitive in timpul zilei, de pana la 4 grade Celsius. Pe timp de noapte sunt asteptate temperaturi de -5 ...
-3 grade. In vestul tarii, temperaturile estimate, pana pe 30 decembrie, vor fi de 0 pana la 3 grade ziua si usor negative noaptea. In restul tarii, respectiv in centru si in nord, va fi mai frig, dar nu ger, a precizat Korodi. Valorile cele mai coborate estimate pentru aceste zone vor fi de -8 ... -7 grade. Pentru Craciun, se prognozeaza ninsori in zona de munte, au precizat meteorologii.
"In ultima zi a anului se pare ca aproape toate zonele vor fi afectate de un nou proces de racire, iar probabilitatea de ninsoare va fi destul de mare pentru intreaga tara", a anuntat ministrul Mediului.
Pana pe 13 ianuarie 2008, temperaturile se mentin scazute. Cantitatile de precipitatii vor fi de 10 - 15 l/mp in vest, in sud-vest si in sudul Dobrogei, iar in rest intre 5 si 10 l/mp.
Iarna normala
Anul 2008 va fi unul normal, fara perioade excesive, ca in 2005, cu inundatii, sau 2007, cu seceta, a declarat Ion Sandu, seful Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM). "Vreme normala nu inseamna ca, de exemplu, este exclus ca in lunile ianuarie si februarie sa avem perioade de cateva zile cu viscol si temperaturi de -20 de grade Celsius. O sa fie o iarna aproape perfecta", a spus Sandu. "In lunile aprilie-mai, cantitatile de precipitatii vor fi apropiate de norme, dar nu sub normele climatologice. Acest fapt, coroborat cu temperaturile ridicate ce ar putea duce la topirea brusca a zapezii, va duce la un risc de inundatii pe raurile mici pe care il analizam deja pentru a-l putea gestiona cat mai bine", a conchis Ion Sandu. El a precizat ca precipitaliile cazute in aceasta toamna au refacut rezerva de apa din sol.

Reumatismul, tratat cu alimente „calde”

Ardeiul iute, ceapa, carnea de vită şi usturoiul sunt produse indicate în medicina tradiţională chineză pentru ameliorarea simptomelor bolii .

Vremea rece nu reprezintă întotdeauna un prilej de bucurie, mai ales pentru reumatici care simt în această perioadă o înrăutăţire vizibilă a simptomelor bolii.

Umezeala pătrunde în oase, durerile reumatismale se înteţesc şi se instalează senzaţia de anchilozare. În această situaţie trebuie să se înceapă un tratament de ameliorare a durerilor prin ceaiuri, o dietă corespunzătoare şi băi calde.

Reumatismul presupune o întreagă gamă de simptome care duc la apariţia durerilor. Această boală, frecvent întâlnită printre persoanele de vârsta a doua şi a treia, afectează încheieturile, muşchii şi ligamentele.

Deşi cauza exactă a apariţiei acestei boli nu este cunoscută, se presupune că infecţiile, factorul genetic şi dezechilibrul hormonal contribuie în mare măsură la declanşarea afecţiunii. Expunerea la umezeală şi frig nu face decât să agraveze durerile.


Artrita, cea mai întâlnită problemă articulară


Sunt numeroase tipuri de reumatism, dintre care cele mai întâlnite sunt artrita, osteo-artrita, guta, spondiloza cervicală şi fibroza. Artrita este printre cele mai întâlnite probleme de geriatrie cu care se confruntă tot mai mulţi oameni. Aceasta este caracterizată de dureri din ce în ce mai severe la nivelul articulaţiilor, în special la nivelul spatelui şi al încheieturilor de la mâini şi picioare.

Netratată din timp, artrita duce la umflarea articulaţiilor şi chiar la deformarea permanentă a zonei în care este localizată. "În medicina tradiţională chineză există principiul de tratare a bolilor care se agravează în contactul cu temperaturile scăzute şi cu umezeala, precum reumatismul, cu alimente care după ce sunt ingerate oferă o senzaţie de căldură în organism", a explicat Adrian Florea, specialist în medicină tradiţională chineză.


Tratament cu apă de izvor

Potrivit acestuia, printre alimentele indicate persoanelor care suferă de boli reumatice se numără ardeiul iute, usturoiul, ceapa, carnea de vită (deoarece oferă energie caldă) şi ardeiul gras. "În cazurile concrete de inflamaţii articulare există o metodă foarte eficientă de calmare a durerilor: se toarnă timp de două-trei minute un firicel de apă rece de izvor pe zonele dureroase.

Moartea "doamnei Lazarescu"

O bucuresteanca bolnava de cancer a fost plimbata intre spitale pana a facut stop cardiorespirator si a murit.



O femeie de 66 de ani, diagnosticata cu cancer ovarian, a fost plimbata intre mai multe spitale bucurestene pana cand a facut stop cardiorespirator la Spitalul Universitar. Pana sa ajunga aici, medici din alte doua spitale au refuzat sa o interneze. In Sectia de terapie intensiva de la Universitar nu existau aparate libere, asa ca femeia a murit in aceeasi zi in care a ajuns in spital.

Cazul seamana cu cel al domnului Lazarescu, din celebrul film al regizorului Cristi Puiu, „Moartea domnului Lazarescu”. De altfel, ideea filmului a avut la baza tot un caz inspirat din realitate: un bolnav de ciroza in ultimul stadiu a fost plimbat 150 de kilometri intre mai multe spitale.

Tratati cu refuz la Institutul Oncologic

Maria Radoiu, pacienta care a murit la Spitalul Universitar la inceputul acestui an, urma prima cura cu citostatice la Institutul Oncologic din Capitala. Din cauza chimioterapiei avea dureri abdominale. „Mama stia ca are cancer, asa ca am sunat oncologul, l-am intrebat ce sa facem si daca nu cumva poate sa o primeasca la spital. Ne-a spus sa-i dam medicamentele prescrise pe reteta. De internare nici nu putea fi vorba la Institutul Oncologic, pentru ca medicul ne-a spus ca nu are locuri. Am sunat la Ambulanta, dar au spus ca au multe viroze si mai dureaza pana vin, asa ca am sunat la Salvarea Puls”, povesteste, indurerata, Gabriela Simion, fiica pacientei.

„Aranjati sa aveti un pat”

Medicul de pe ambulanta care a examinat-o a hotarat ca nu este nevoie de spitalizare, insa a asigurat familia ca o va duce la spital daca acestia vor aranja „sa aiba pat”.

„Mama avea si hepatita C, asa ca am sunat la Institutul „Matei-Bals”, unde cunosteam o doctorita. Acolo, mama a fost dusa in camera de consultatii a medicilor si i s-a pus o perfuzie, dupa care simtea dureri in umar”, isi reaminteste Gabriela.

Femeia povesteste ca doctorita la care apelase i-a sugerat sa mearga la alt spital pentru ca la „Matei-Bals” nu mai erau locuri. Dupa un telefon dat unei doctorite de la Spitalul Universitar, Gabriela a hotarat sa-si duca mama la Universitar, unde existau paturi libere, iar bolnava putea fi internata. Medicul la care sunase plecase de la spital, asa ca a mers pe mana doctorului de garda, Diana Lupu.

„Trei ore a stat in camera de garda, timp in care a fost plimbata la analize, fara sa se ia in considerare investigatiile pe care le avem”, rememoreaza Gabriela. In cele din urma, femeia a ajuns la etajul 13, la Sectia medicala.

„Am asezat-o pe mama pe pat si am iesit putin pe hol. Cand m-am intors, mama avea o lumanare la cap. Am vazut ca isi inghite limba, i-am bagat mana pe gat si am facut tot ce mi-a stat in putinta ca sa nu se sufoce. Apoi, am asistat la un spectacol penibil de resuscitare: in salon nu era tub de oxigen, asa ca o asistenta a fugit sa aduca unul de la un salon vecin”, se revolta Gabriela.

La ATI nu erau aparate libere

Medicii au reusit, in cele din urma, sa o scoata pe femeia de 66 de ani din stopul respirator, insa, pentru ca nu erau locuri libere la Reanimare, au ventilat-o manual, cand asistentele, cand medicii, cand pacientii din salon sau rudele.

„Intre timp, doctorita Lupu m-a trimis la Terapie intensiva ca sa solicit trasferul mamei. Acolo mi-au spus ca nu sunt aparate libere si ca, in cazul in care moare vreo persoana, mama va fi a doua pe lista”, povesteste Gabriela. Mama ei nu a mai rezistat pana cand s-a eliberat urmatorul aparat. La ora 22.00 a murit.

„Am facut tot ce s-a putut ca s-o salvam”

Doctorita Diana Lupu sustine: „Am facut tot ce era omeneste posibil ca s-o salvam. Din foaia de observatie rezulta ca femeia a ajuns pe sectia noastra la ora 17.55, (dupa o ora - n.r.) nu la trei ore, cum afirma rudele”. Doctorita sustine ca, la venire, tensiunea bolnavei era buna (10 cu 6), ca si EKG-ul.

„I-am facut toate tratamentele necesare pentru echilibrare. Dupa resuscitare, am cerut consult cardiologic, care s-a facut. Am recomandat transfer pe Sectia ATI, insa nu existau locuri libere”, isi mai aminteste doctorita Diana Lupu. Ea considera ca era mai bine daca bolnava era dusa la Institutul Oncologic, tinand cont de boala de care suferea. „Starea pacientei era foarte grava, mai ales ca stadiul cancerului era foarte avansat”, mai declara Diana Lupu.

DIAGNOSTIC EVZ

Bolnava trebuia dusa la Oncologie

Ce s-a intamplat

O femeie de 66 de ani, Maria Radoiu, bolnava de cancer, este plimbata de la un spital la altul pentru ca nu se gasesc paturi. Este primita, in cele din urma, la Spitalul Universitar, unde se sfarseste inainte sa se elibereze un loc la Terapie intensiva.

Ce se putea face

Pentru ca urma un tratament cu citostatice, care avea efecte secundare, femeia trebuia dusa intr-un spital de oncologie. „Cei de la Salvare ar fi trebuit sa indrume bolnavul catre un spital cu specific oncologic, nu catre unul in care existau paturi. Tratamentele chimioterapice sunt foarte agresive, iar in acest caz experienta unui medic oncolog era absolut necesara”, este de parere oncologul Lucian Miron, secretar in comisia de oncologie a Ministerului Sanatatii.

In Romania insa, de multe ori bolnavii se duc acolo unde cunosc medici, si nu acolo unde au nevoie, de aceea se pierde timp pretios. Doar bolnavii de cancer in faze terminale pot fi dusi in sectiile de terapie intensiva ale spitalelor de urgenta pentru administrare de oxigen sau in hospice-uri, pentru morfina, dar in acest caz nu se ajunsese in faza terminala a bolii.

INTENTIE

„Vom dubla capacitatea Sectiei de terapie intensiva”

Directorul Spitalului Universitar de Urgenta din Capitala, Gheorghe Iana (foto), marturiseste ca Sectia de terapie intensiva este mult prea mica pentru numarul de bolnavi care ajung in unitatea medicala, ceea ce face ca in situatia Mariei Radoiu sa mai fie si alti bolnavi.
„S-au inmultit cazurile de accidente rutiere in care sunt victime tineri, care sunt conectati la aceste aparate de ventilatie artificiala”, spune directorul. Exista, de asemenea, situatii in care un pacient sta conectat la un aparat de respiratie artificiala luni intregi. „Capacitatea Sectiei de terapie intensiva se va dubla, in cateva luni, de la 7 locuri la 14. Spatiul este deja pregatit, mai asteptam aparatura”,
adauga directorul Iana.

OPINIA SPECIALISTILOR

„Nu medicii genereaza aceste tragedii, ci sistemul”

Cazuri asemanatoare celui al Mariei Radoiu sunt frecvente din cauza organizarii deficitare a sistemului medical, apreciaza specialistii.
„Buba este in sistem: nu ai ce sa cauti cu un bolnav care are cancer la boli infectioase. Nu medicii genereaza aceste tragedii, ci sistemul”, este de parere Dan Peretianu, presedintele Camerei Federative a Medicilor.

El crede ca trebuie gasite alternative atunci cand se constata ca paturile din anumite spitale sunt insuficiente.

„In alte tari, exista organizatii specializate care vin acasa la bolnavii de cancer pentru a-i ajuta si care pot monta inclusiv tuburi de oxigen”, mai spune Dan Peretianu.

Medici si asistenti care acorda ingrijiri paleative bolnavilor de cancer la domiciliul lor exista de putin timp in Capitala, la Spitalul Coltea. Un centru bine pus la punct de Fundatia Hospice „Casa Sperantei”, unde bolnavii pot fi si internati, exista la Brasov.

Documentele oficiale arata ca numarul paturilor din spitale este suficient.

„Practic insa, multe spitale mari sunt foarte aglomerate, pentru ca nu vin numai bolnavii acuti, ci si cei cronici. Este posibil sa fie locuri libere in spitalele rurale, dar toata lumea se fereste de ele pentru ca se stiu conditiile”, crede Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.

Proiectul unei iniţiative legislative care interzice blocurile electorale va fi examinat în prima lectură

Proiectul unei iniţiative legislative care prevede interzicerea blocurilor electorale va fi propus spre examinare în primă lectură la 27 decembrie curent.

Proiectul, înaintat de deputaţi comunişti, mai prevede că persoanele care deţin dubla cetăţenie, cele cu antecedente penale sau supuse urmăririi penale nu vor putea candida la funcţii locale şi centrale.

Solicitat de BASA-press, Vladimir Ţurcanu, preşedintele Comisiei Juridice pentru "Numiri şi Imunităţi a spus că depistarea şi înlăturarea deficienţelor existente în legislaţia electorală şi conformarea acesteia la standardele europene va fi posibilă prin excluderea noţiunii de "alianţă electorală" din Codul Electoral al Republicii Moldova.

Potrivit lui Vladimir Ţurcanu proiectul, mai prevede ca persoanele care deţin dubla cetăţenie, cele cu antecedente penale şi supuse urmăririi penale şi cele care conform sentinţei de judecată sunt lipsiţi de drepturi de a ocupa funcţii de conducere, nu vor mai putea candida pentru funcţii locale sau centrale.

"Acest proiect de lege este destul de eficient întru depistarea lacunelor care se fac în perioada preelectorală şi nu contravine standardelor europene" a comunicat pentru BASA-press, Vladimir Ţurcanu.

Proiectul stabileşte categoriile persoanelor "cu înaltă funcţie de răspundere", adică ale demnitarilor de stat care sunt obligaţi să-şi suspende activitatea în cazul în care doresc să candideze în alegeri. Este vorba de miniştri, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai raioanelor, primari şi viceprimari, pretori şi vicepretori.

Diferendul transnistrean nu poate fi solutionat dupa modelul Kosovo

Marile puteri, Federatia Rusa si Statele Unite, negociaza in prezent solutionarea problemelor legate de regiunea Kosovo si cea privind Acordul FACE, asupra caruia Rusia a instituit recent un moratoriu. Iar solutionarea conflictului transnistrean depinde si de rezultatul acestor negocieri. Declaratii in acest sens a facut presedintele R. Moldova, Vladimir Voronin intr-un interviu difuzat, in seara zilei de luni, de postul de televiziune "Euronews".
In context, seful statului a opinat ca, deoarece conflictul transnistrean se deosebeste principial de cel din Kosovo, si solutionarea acestora trebuie sa fie diferita.
Presedintele moldovean a reiterat ca integritatea teritoriala a R. Moldova este incontestabila, deoarece existenta statului suveran si independent R. Moldova depinde de unitatea tarii. Insa, declara presedintele, unii nu doresc sa vada pe harta Europei Moldova ca pe o tara independenta si indivizibila din punct de vedere teritorial.
Voronin a reamintit ca problema transnistreana este una artificiala. Potrivit Presedintelui Voronin, in acest caz este vorba de structuri mafiote care au acaparat Transnistria si au transformat-o intr-un teritoriu separatist de 16 ani. Din acest motiv, spune Voronin, cautarea unei solutii de rezolvare a problemei sint legate de concurenta conflictelor de interese dintre marii jucatori - Rusia, SUA, institutiile europene si OSCE. Iar "cheia" pentru solutionarea conflictului transnistrean s-a aflat intotdeauna in miinile Federatiei Ruse, a concluzionat presedintele Vladimir Voronin.
Referindu-se la relatiile moldo-ruse, presedintele R. Moldova a spus ca acestea, dar si interesele economice importante cu Federatia Rusa nu contravin cursului de integrare europeana, pentru care opteaza tara noastra. Seful statului a declarat ca Moldova nu are divergente cu Federatia Rusa in ceea ce priveste vectorul european ales de Chisinau, ba chiar din contra. In timpul intrevederilor dintre Vladimir Voronin si Presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, acesta a apreciat inalt si in repetate rinduri cursul ales de Moldova privind integrarea europeana, a relevat presedintele Voronin.
Potrivit sefului statului, R. Moldova este o tara mica, iar "noi trebuie sa promovam o politica ce ar conduce statul la obtinerea unor succese considerabile". In context, Voronin a amintit despre faptul ca Moldova are un regim de tarife preferentiale cu toate statele CSI, iar de la 1 ianuarie 2008, Moldova va beneficia de Acordul de comert asimetric cu Uniunea Europeana, lucru vital pentru tara noastra, a spus presedintele.
Intrebat despre Planul de Actiuni Republica Moldova - Uniunea Europeana, seful statului a spus ca cele mai mai eforturi pe care trebuie sa le depuna autoritatile moldovenesti in vederea implementarii acestui Plan tin de reforma judiciara, drepturile omului si combaterea coruptiei. In context, presedintele a reamintit ca, pe percursul executarii Planului de Actiuni Republica Moldova - UE, Parlamentul de la Chisinau a adoptat in jur de 200 de legi care se bazeaza pe legislatia si standardele europene.

Sovetov, comemorat la Academie

Ieri, la Academia de Ştiinţe a Moldovei a avut loc Simpozionul internaţional „Istoria statului şi dreptului Moldovei în epoca medievală şi modernă”. Prin culoare se vorbea că simpozionul - organizat în memoria savantului Pavel Sovetov, care ar fi împlinit 80 de ani de la naştere - este prima acţiune din şirul de manifestări, comandate de preşedintele Voronin, consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc.



În holul Academiei a fost inaugurată o expoziţie de carte cu genericul „Omul care a devansat timpul, Pavel Sovetov la 80 de ani de la naştere”. Printre titluri figura „Istoria RSSM”, „Enciclopedia Sovietică Moldovenească” şi altele, majoritatea în limba rusă, semnate de cel comemorat. În Sala Azurie a AŞM, unde s-a desfăşurat simpozionul, Andrei Galben, rectorul ULIM şi discipol al lui Pavel Sovetov, l-a caracterizat pe acesta drept un titan care a contribuit enorm la studierea istoriei şi dreptului, precum şi ca pe un prevestitor al regionalizării şi globalizării. Rectorul Galben nu a fost singurul reprezentant al ULIM la simpozion, sala fiind plină de studenţi de la această instituţie, care şi-au întrerupt orele pentru a face act de prezenţă… Majoritatea stăteau plictisiţi, jucându-se cu telefoanele mobile.

Pentru a-i înviora, dar şi pentru a vărsa puţină lumină asupra „adevărurilor” care curgeau cu nemiluita asupra tinerilor, membrul corespondent al AŞM Demir Dragnev a spus că Pavel Sovetov, ca şi alţi savanţi istorici, a plătit tribut timpului în care a activat. „Nu căutaţi să spuneţi ce vor cei de sus. Căutaţi să lucraţi cu sursele”, i-a îndemnat el pe studenţi. Cu toate acestea, imediat după prima pauză, studenţimea a plecat, în partea a doua în sală rămânând vreo zece savanţi, care urmau să-şi rostească discursurile, şi vicepreşedinta AŞM, Mariana Şlapac, tot ea moderatoarea primei şedinţe. Apropo, simpozionul a fost organizat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM şi Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.

La manifestare a fost prezent şi vicepreşedintele Academiei Române, acad. Dan Berindei, care l-a cunoscut pe Pavel Sovetov.

Întrebat de TIMPUL în ce măsură un savant plăteşte tribut timpului, lucrările celui comemorat fiind demult depăşite în acest sens, acad. Berindei a menţionat că multe lucrări ale unui istoric sunt depăşite, important e să rămână izvoarele ce urmează a fi studiate. La simpozion au mai luat cuvântul membrul corespondent al AŞM, Vladimir Ţaranov, deputat comunist în precedentul legislativ (venit de la Moscova şi care nu era în program), prof. Vladislav Nazarov, dr. hab. Nicolae Russev, acad. Andrei Eşanu, prof. univ. Andrei Smochină, precum şi Aliona-Neagu-Sovetov, fiica savantului. Spre deosebire de mama ei, nepoata savantului comemorat, Ina Neagu, a vorbit într-o română perfectă, afirmând că visul ei e să facă facultatea de drept, ca şi bunicul.

RM îşi ia vacanţă

Din 31 decembrie, populaţia R. Moldova (RM) pleacă într-o vacanţă de zece zile. Recent, guvernul a emis o hotărâre prin care a decis să prelungească zilele de odihnă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În aceste condiţii, R. Moldova devine unul dintre cele mai petrecăreţe state din lume, având la activ 65 de sărbători marcate în calendar ca fiind oficiale, religioase şi profesionale.

Recent, guvernul a emis o hotărâre prin care a decis să prelungească zilele de odihnă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Astfel, „în scopul organizării optime a timpului de muncă şi de odihnă”, executivul ne trimite de Anul Nou într-o vacanţă de zece zile. În aceste condiţii, R. Moldova devine unul dintre cele mai petrecăreţe state din lume, având la activ 65 de sărbători marcate în calendar ca fiind oficiale, religioase şi profesionale.

Vom începe anul cu o vacanţă

Cetăţenii R. Moldova vor începe anul 2008 cu un mic concediu. Potrivit proaspetei hotărâri de guvern, zilele de 31 decembrie 2007 şi 2, 3, 4 ianuarie 2008 sunt declarate zile de odihnă. Pentru că 1 ianuarie nu este zi lucrătoare, 5 şi 6 ianuarie sunt sâmbătă şi duminică, iar 7-8 ianuarie (Crăciunul pe stil vechi) sunt declarate prin lege zile de odihnă, vom avea ocazia să stăm acasă zece zile (de pe 30 decembrie 2007 – până pe 9 ianuarie 2007). Evident, gândul la o mică vacanţă îi seduce pe mulţi, dar oare nu ne vor ieşi pe urmă pe ochi aceste zile de odihnă? Or, executivul a stabilit că va trebui să lucrăm mai apoi trei sâmbete pentru a recupera zilele de odihnă pe care ni le-a dăruit premierul Tarlev fără ca noi să le fi cerut.

Zece zile fără ziare

Mult mai grav este că pe parcursul acestor zece zile întreaga economie a statului, şi aşa foarte slabă, va fi paralizată. Guvernul pune într-o situaţie penibilă agenţii economici care, din cauza acestor zile de odihnă, nu îşi vor putea îndeplini obligaţiile pe care le au faţă de clienţi. Spre exemplu, din motive care nu ţin de redacţie, JURNAL va fi nevoit să îşi priveze cititorii de patru numere de ziar pentru care aceştia au plătit deja atunci când s-au abonat. Dacă am pregăti ziarul, oricum nu l-am putea tipări pentru că lucrătorii de la tipografie vor fi în vacanţă. Şi chiar dacă cei de la tipografie ar lucra, singurul difuzor naţional de presă, „Poşta Moldovei”, cu siguranţă nu va lucra. Şi în situaţia noastră se află toată presa scrisă din R. Moldova.

Sărbători naţionale, comuniste

Situaţii de genul acesta guvernul ne creează de câteva ori pe an, căci avem destule sărbători. Potrivit hotărârii parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă, în R. Moldova există 19 sărbători naţionale şi tradiţionale. Pentru şase din ele şi pentru patru sărbători religioase avem zile de odihnă. Printre aceste zece cele mai importante sărbători se numără şi Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei (9 mai), care, de altfel, a fost declarată sărbătoare tradiţională (!). În ultimii ani, Guvernul a „îmbogăţit” şi lista sărbătorilor naţionale cu un produs „a la Voronin” - Ziua Vinului. Ultima este organizată anual cu mare fast de guvernanţii care ignoră însă sărbătorile naţionale „Limba noastră” şi Ziua comemorării lui Mihai Eminescu.

Zeci de sărbători profesionale

Pe lângă sărbătorile naţionale şi tradiţionale, în R. Moldova mai există 42 de sărbători profesionale şi speciale. Avem sărbători profesionale pentru sindicalişti, lucrătorii din domeniul culturii, economişti, salvatori, mineri, bibliotecari, jurişti, sportivi, geodezi ş.a.m.d. Au propria lor sărbătoare şi copiii, şi tinerii, iar începând cu acest an, chiar şi bunicuţele vor avea o sărbătoare a lor. Numai pentru jurnalişti nu s-a instituit o sărbătoare naţională. Dar mai este timp şi hârtie, şi în calendar au mai rămas zile libere.

Cele mai multe sărbători sunt în Italia

Potrivit unui studiu realizat de o instituţie europeană, statul cu cele mai multe zile libere date prin lege este Italia. Aici sunt nu mai puţin de 12 sărbători legale, dar parlamentarii italieni doresc includerea altor şapte zile la lista celor libere. Americanii, belgienii şi spaniolii, la fel ca şi noi, au zece sărbători naţionale în care au liber de la serviciu, britanicii – opt. În Federaţia Rusă există nouă astfel de sărbători, iar în România – doar cinci.

Primarul de Chisinau obliga politia capitalei sa pazeasca un nou Pom de Craciun

utoritatile locale din Chisinau vor instala si vor impodobi, marti, Pomul de Craciun in fata sediului Primariei capitalei la
intersectia bulevardului Stefan cel Mare si strada Vlaicu Parcalab, noteaza Agentia DECA-press.
In acest sens, primarul general Dorin Chirtoaca a semnat o dispozitie.
Potrivit dispozitiei, Comisariatul General de Politie al Chisinaului trebuie sa asigure ordinea publica, paza scenei, utilajului tehnic
si Pomul de Craciun pe toata durata sarbatorilor de iarna.
Anterior, autoritatile locale ale Chisinaului au mai instalat un brad in Piata Marii Adunari Nationale. Pe timp
de noapte, pomul, insa, a fost stramutat de persoane necunoscute.

Politistii actioneaza in numele legii,

Interviu cu Sergiu Ursu, lector la Facultatea de drept a Universitatii de Stat

— Cum este actuala generatie de studenti de la drept?

— Majoritatea studentilor par bine asigurati material si dezinteresati de studii si de sarguinta. Cred ca tinerii de la aceasta facultate trebuie sa constientizeze ca in viitor vor ocupa functii responsabile, iar lipsa de cunostinte nu ii va face buni profesionisti. Parerea mea e ca unii sunt prea bine intretinuti de parinti.

— Poate ca, din contra, sunt prost intretinuti de parinti, care au comis si niste lacune in educatia lor?

— Din punct de vedere material, ei sunt bine asigurati, dar probabil ca e si o problema de educatie. Avem aceasta maladie sociala care se numeste plecarea in masa peste hotare a parintilor, care doresc sa–si vada copiii studenti, iar printre facultatile favorite figureaza si cea de drept. De acolo, de departe, fiecare parinte vrea sa–si vada copilul in fruntea celorlalti, si ii asigura luxul material, fara sa poata verifica si nivelul studiilor, sarguinta si interesul pentru cunostinte academice ale acestuia.

— Este vreo distanta intre situatia materiala a studentilor si a profesorilor?

— Da. Uitati–va la sirul de automobile care se parcheaza zilnic in fata Universitatii de Stat si veti vedea studenti care vin la ore cu masini de lux si profesori care se dau jos din microbuze si troleibuze. Isi pun oare parintii intrebarea la ce se gandeste copilul lor cand vine la studii cu masina de lux: la temele pe care le are sau la concurenta pe care i–o poate face colegul cu o masina si mai luxoasa?

— Exista decalaje intre felul in care ii invatati pe tineri sa aplice dreptul si felul in care se aplica dreptul in societatea noastra, in procuratura si in instantele de judecata?

— Exista tendinta ca legislatia sa fie adaptata la niste standarde cat mai apropiate de cele aspirate de oameni. Noi ii invatam lucrurile care sunt prevazute in actele normative, fara a neglija fenomenul realitatii. Stimulam studentii sa tina la evidenta toate fenomenele care se petrec in societate si, in baza cazurilor reale, ii atentionam asupra metodelor mai putin legale care se intampla in practica si asupra remediilor legale pentru aceste fenomene.

— Se discuta astazi in facultati starea justitiei din Moldova?

— Se discuta foarte des. Adesea aducem drept exemplu activitatea unui procuror, jurist, avocat, in special. Cand sunt depistate unele erori, studentul, conform cunostintelor obtinute la orele de drept, incearca sa identifice eroarea si sa o remedieze, asa cum prevede legea.

— Sunteti persoana care cunoaste dreptul foarte bine. Dar ati simtit injustitia din societate pe pielea proprie?

— Injustitia se vede deseori in actiunile organelor de drept, incepand cu politia rutiera si terminand cu procuratura. Personal nu am avut conflicte cu exponentii legii. Dar vad deseori atitudinea politiei, care contacteaza permanent cu oamenii in spatii publice, si vad lipsa de cultura juridica printre politisti. Trebuie sa fim constienti de faptul ca la angajare in organele de politie niciun act normativ nu solicita un anumit nivel de studii juridice de la cei care doresc sa lucreze ca politisti, cu toate ca acestea sunt persoanele care in primul rand trebuie sa opereze cu legea, sa aplice actele normative. Dar ce sa facem daca multi politisti nu au studii superioare, bineinteles ca nu ma refer la cei care au absolvit academia de politie, ci la cei care muncesc in organele politienesti si se ocupa de descoperirea infractiunilor fara a avea cunostinte in domeniul respectiv. Acest lucru poate sa influenteze calitatea aplicarii dreptului.

Politistul in R. Moldova are imaginea unui «GURU» care are dreptul sa intre in orice ograda, in orice beci, iar oamenii, la randul lor, se tem sa spuna ceva sau sa faca vreun lucru care poate sa nu–i placa politistului. Deosebit de drastica este situatia in raioane, unde primarul colaboreaza cu procurorul si cu seful politiei. Sunt comunitati in care acesti trei actori fac justitie dupa propriile legi.

— Cat de informata este societatea despre problemele pe care le poate avea cu legea?

— Oamenii cunosc foarte putin despre elementele dreptului penal si despre subiectii din cadrul politiei, procuraturii, judecatoriei. Din acest motiv cetateanul care a savarsit o infractiune, sau a fost martor la un asemenea act, nu prea cunoaste unde sa se adreseze, cui sa se planga. Oamenii nu cunosc atributiile elementare ale institutiilor de drept. In acelasi timp, sunt cazuri cand avocatii presteaza servicii superficiale, iar persoanele nu cunosc care ar fi un standard de calitate si ce trebuie sa ceara de la un avocat.

— Lumea se plange deseori nu doar pe serviciile unor avocati, ci si in legatura cu onorariile avocatilor. Cum pot fi ajustate onorariile la marimea efortului depus?

— Exista doua tipuri de remunerare a avocatilor. Una este plata normativa, reflectata intr–o hotarare de guvern cu privire la remunerarea avocatilor din oficiu, si acolo sunt prevazute sume atat de mici, incat par, practic, inexistente. Or, un avocat, pana la modificarile de ultima ora, era remunerat de catre stat, indiferent de actiunea pe care o indeplinea, fie asistenta la un arest sau o perchezitie, deci era platit oricand la fel, 30–50 de lei. Insa tot aceasta hotarare spunea ca suma platita avocatului din oficiu nu trebuie sa depaseasca 80 de lei pe zi. Deci, acestea sunt prevederile care vizeaza avocatii platiti din oficiu. Cei care isi au clientela lor isi apreciaza efortul si negociaza pretul pe care il doresc. Acesti avocati considera ca serviciile costa mult si, sa spunem lucrurilor pe nume, nu pierd timpul cu activitati care nu le aduc venituri. Legea spune ca platile se fac in baza de chitanta sau bon al aparatului de casa.

— Din scoli a fost eliminat obiectul «Noi si legea». Credeti ca tinerii vor simti o lipsa de informatii la acest capitol?

— Cultura juridica este foarte importanta pentru o societate democratica in dezvoltare. Informatia juridica nu este de prisos pentru pregatirea tinerilor. S–ar putea ca programa de studii sa fie incarcata cu unele materii discutabile. Or, in societatile moderne, indiferent de religie, etnie si statut social, oamenii trebuie sa–si cunoasca drepturile.

— Societatea noastra are cunostinte care prezinta lacune in mai multe domenii. Daca ar fi sa faceti o scara a celor mai importante componente educative, educatia juridica unde ar fi pozitionata?

— Educatia juridica este foarte importanta, dar si cultura generala e nevoie sa fie ridicata la un nivel mai inalt. Populatia noastra, m–am convins de foarte multe ori, nu poate sa vorbeasca limba romana si sa opereze cu notiunile legale in limba tarii in care locuieste. De multe ori, vorbind cu un politist, trebuie sa parafrazezi cele spuse, sa–i «traduci» intr–un limbaj nejuridic mesajul, in caz contrar — risti sa nu fii inteles.

Este adevarat ca orice popor isi merita situatia in care se afla atata timp cat tolereaza toate incalcarile si nu intreprinde nimic pentru a o schimba. Societatea nu reactioneaza cum ar trebui sa reactioneze. Si cel mai simplu lucru care ar trebui sa fie facut este ca parintii sa se ocupe de educatia generatiei viitoare, restul vine de la sine.

— Va multumim.

«Ucigasa cu umbrela» condamnata la 16 ani de inchisoare in Italia

Doina Matei, romanca acuzata ca i-ar fi provocat moartea unei italience, a fost condamnata, ieri, la 16 ani de inchisoare de un tribunal din Roma. Matei i-a infipt o umbrela in ochi Vanessei Russo, in varsta de 22 de ani, dupa o cearta cu aceasta in statia Termini a metroului din capitala italiana. Dupa incident, atat agresoarea, cat si prietena ei care o insotea, Caterina I., in varsta de 17 ani, au fugit. Initial, minora a fost cercetata de procuratura pentru minori pentru complicitate morala si apoi pentru favorizare. Cele doua au fost arestate la câteva zile dupa moartea Vanessei Russo. Matei fusese inculpata, initial, pentru omucidere voluntara pentru care procurorul Sergio Colaiocco ceruse 20 de ani de detentie. Judecatorul Donatella Pavone, de la Tribunalul din Roma, a stabilit, însa, ca este vorba de omor prin imprudenta, fixând condamnarea la 16 ani de închisoare. „Ma asteptam la mai mult, dar s-a facut dreptate. Saisprezece ani de închisoare sunt destul“, a declarat Rita, mama victimei, dupa proces. Doina Matei a sustinut tot timpul ca nu a vrut sa o omoare pe Vanessa Russo: „Am lovit-o pe fata aceea, da
r nu voiam sa o omor“. Ea si-a cerut scuze de la familia victimei. „Cer iertare familiei Vanessei, dar nu am vrut sa o omor. A fost un accident si doar acum imi dau seama de gravitatea faptelor“, a spus romanca in fata judecatorului. La randul ei, prietena Doinei Matei a declarat in fata Tribunalului pentru minori ca nu are curajul sa-si ceara scuze de la parintii Vanessei pentru ca nu este responsabila de uciderea acesteia. Ea a izbucnit in lacrimi la aflarea vestii despre inmormantarea Vanessei. Tanara este din Ploiesti si a declarat ca parintii sai nu stiau ca se prostitua in Italia, scrie Il Tempo. Cu autorizarea tribunalului, tanara de 17 ani s-a întors în Romania în urma cu câteva saptamâni. Incidentul a provocat din nou reactii dure la adresa imigrantilor romani, la scurt timp dupa cazul „Mailat“.

Trupele turce au patruns in Irak

Situatia ramane tensionata in nordul Irakului, dupa ce, in cursul noptii de luni spre marti, un grup de 300 de soldati turci au intrat pe acest teritoriu, pentru a anihila bazele teroristilor PKK. Operatiunea militara a Ankarei coincide cu vizita surpriza a secretarului american de Stat, Condoleezza Rice, in Irak.
Informatia privind incursiunea militara a Turciei in nordul Irakului a fost facuta de un inalt functionar militar de la Ankara, pentru Reuters, care a precizat ca soldatii au intervenit in momentul in care au identificat mai multi insurgenti PKK in apropiere de granita si au realizat ca acestia puneau la cale atacuri. La randul lor, surse militare irakiene au confirmat ca trupele turce au patruns 2 - 3 kilometri in Irak, in zona Gali Rash, district muntos aflat la granita cu Turcia. Aceasta este cea mai mare desfasurare de trupe turce in Irak, dupa ce, in octombrie, Parlamentul de la Ankara si-a dat acordul pentru o incursiune militara in Irak, iar Guvernul turc a masat la granita cu Irakul 100.000 de militari, in vederea combaterii teroristilor PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Ankara acuza teroristii PKK ca se folosesc de bazele din Irak pentru a lansa atacuri impotriva Turciei. Sambata noaptea, mai multe avioane de razboi turce au bombardat unele sate din nordul Irakului, banuite ca adapostesc baze ale insurgentilor PKK, provocand protestele Bagdadului, care a acuzat o violare a suveranitatii irakiene. Potrivit Reuters, care citeaza surse de la Pentagon, SUA furnizeaza informatii in timp real armatei turce, pentru a nu rata obiectivele teroristilor PKK.
In paralel cu operatiunile militare, politia de la Ankara l-a arestat luni dimineata pe liderul celui mai important partid kurd din Turcia, Nurettin Demirtas, pentru uz de acte false.

"Blonda de la Kiev", din nou prim-ministru

Sustinuta de o majoritate fragila, Iulia Timosenko si-a domolit discursul.



Ambitioasa Iulia Timosenko a revenit la putere dupa mai bine de doi ani, parlamentul de la Kiev aproband ieri nominalizarea sa in functia de premier al Ucrainei. Ea a primit cele 226 de voturi necesare pentru a se instala in fruntea guvernului, informeaza Reuters.

Saptamana trecuta, parlamentul ucrainean respinsese candidatura Iuliei Timosenko. Aceasta nu a renuntat la lupta si, ieri, in urma repetarii votului, si-a vazut visul cu ochii.

Timosenko a devenit in ianuarie 2005 prima femeie prim-ministru din istoria Ucrainei, dar nu a rezistat in acest post decat pana pe 8 septembrie 2005, cand a fost demisa chiar de catre cel care o numise, presedintele Viktor Iuscenko. Interimatul a fost asigurat de Iuri Ehanurov, iar Partidul Regiunilor al lui Viktor Ianukovici a castigat alegerile parlamentare din 2006, politicianul pro-Kremlin fiind desemnat ulterior de Iuscenko sef al guvernului.

Iulia Timosenko a inceput sa se apropie iar de fotoliul de premier dupa scrutinul legislativ din septembrie 2007, castigat tot de Partidul Regiunilor. Blocul Iulia Timosenko si coalitia prezidentiala Ucraina Noastra - Autoapararea Populara au incheiat un acord pentru a intra impreuna la guvernare si au trimis astfel formatiunea lui Viktor Ianukovici in opozitie.

Ieri, premierul in exercitiu a criticat-o dur pe Iulia Timosenko. „Cu totii ne amintim ce s-a intamplat cand v-ati aflat in functie ultima data si cum s-a incheiat totul”, i-a spus Iuliei Timosenko, inaintea votului, Viktor Ianukovici. „In mai putin de un an, economia s-a prabusit si preturile au crescut”, a adaugat acesta. El a opinat ca revenirea lui Timosenko la putere va aduce doar crize si scandaluri in Ucraina, iar nivelul de trai va scadea.

PERIOADA DE INSTABILITATE

Investitorii sunt sceptici

Blocul Iulia Timosenko si Ucraina Noastra - Autoapararea Populara au o majoritate fragila in parlamentul de la Kiev, detinand doar 227 din cele 450 de mandate.

Din acest motiv, analistii avertizeaza ca exista riscul ca noul cabinet Timosenko sa nu reziste prea mult. „Guvernul va fi fragil. Nu ne asteptam ca acest guvern sa se destrame imediat, dar nu suntem convinsi ca va ramane in functie pana la finalul mandatului”, a declarat Ivailo Vesselinov, de la banca de investitii Dresdner Kleinwort.

Eventuala revizuire a privatizarilor sau a acordului cu Federatia Rusa privind pretul gazelor naturale pentru 2008 ar putea duce la caderea guvernului Iuliei Timosenko, atrag atentia analistii. Tot ei admit insa ca aceasta are un discurs mai moderat decat dupa revolutia portocalie de la sfarsitul lui 2004.

Imigranţii au suflat slujbele a 100.000 de britanici

Temerile împărtăşite atât de britanicii de rând, cât şi de autorităţile de la Londra legate de impactul negativ al imigranţilor din Europa de Est, veniţi să-şi încerce norocul pe teritoriul Regatului, se dovedesc a fi pe jumătate fondate. Circa 100.000 de tineri britanici au rămas fără locuri de muncă, ele fiind absorbite de valul de străini sosiţi în ultimii trei ani în Marea Britanie, relevă o analiză economică asupra impactului imigraţiei în Regat, relatează cotidianul „The Telegraph”.

Mai puţine joburi pentru băştinaşi

Astfel, studiul subliniază că recrutările din rândul imigranţilor cât se poate de fructuoase pentru patronii britanici i-au costat destul de scump pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, în rândul cărora rata şomajului este tot mai mare. „Din cauza vârstei şi pregătirii marii majorităţii a noilor imigranţi este posibil ca tinerii să fi pierdut bătălia pentru locurile de muncă oferite debutanţilor”, concluzionează analiza. O altă cauză la fel de importantă o constituie şi faptul că nou-sosiţii sunt remuneraţi cu 40% mai puţin decât muncitorii britanici.

Partea plină a paharului

Totuşi, analiza economică nu blamează sutele mii de străini care s-au stabilit în Regat, căci ei au contribuit nesperat de mult la bunăstarea întregii ţării. Mai exact, prin munca lor, economia
Marii Britanii este în creştere, aspect care se va vedea şi în viitor când se estimează că ea va fi de trei procente anual. Şi, mai mult
decât atât, familiile britanice au avut de câştigat indirect de pe seama lor căci au putut să mai economisească mii de lire având în vedere că rata dobânzilor este mai mică. Imigranţii au reuşit să reducă şi inflaţia, Banca Angliei renunţând să mai crească rata dobânzilor din acest motiv. Cu toate acestea, creşterile salariale sunt afectate de prezenţa pe piaţa internă a muncitorilor care acceptă remuneraţii mai mici
pentru aceleaşi sarcini de lucru.

Dar, poate cel mai important câştig pe seama imigranţilor l-a avut în final industria. Studiul relevă ca o mare parte din nouj-veniţi au ocupat locurile de muncă la care niciun britanic nu se înghesuia să se înhame, mai ales când vine vorba de munca
de jos. „O mare parte din aceşti muncitori s-au angajat la munca de jos, pe care britanicii nu voiau să o facă. Drept pentru care au permis revigorarea unor sectoare industriale precum pescuitul din Scoţia”, mai se notează în analiză.

Guvernul italian renunţă la decretul privind expulzările

Presa din Italia susţine că guvernul de la Roma va anunţa astăzi renunţarea la decretul de lege care facilitează expulzarea cetăţenilor europeni, adoptat la scurt timp după uciderea Giovannei Reggiani. Principalul suspect pentru crimă este românul de etnie romă, Romulus Mailat.

Jurnaliştii italieni susţin că decizia a fost luată deoarce nu mai este timp pentru ca documentul să fie revizuit şi adoptat în Parlament, înainte de expirarea termenului legal - 31 decembrie. Pentru ca expulzările făcute deja să nu intre în ilegalitate, un membru al Camerei Deputaţilor a anunţat că Guvernul va înlocui decretul de siguranţă cu un alt text, care va conţine normele esenţiale.

Executivul de la Roma a fost aproape obligat să renunţe la decret, după ce Preşedinţia a anunţat vă lansa o examinare serioasă şi riguroasă a textului, în special a normelor antidiscriminare. Un alt factor a fost diviziunea dintre stânga radicală şi moderaţii din coaliţia lui Prodi.

Decretul de lege privind expulzarea cetăţenilor comunitari a intrat în vigoare la 2 noiembrie, după adoptarea sa în Consiliul de Miniştri şi a fost adoptat de Senat, dar are nevoie de aprobarea ambelor Camere ale Parlamentului pentru a deveni lege. Documentul, în baza căruia zeci de români au fost eoulzaţi până acum, a provocat tensiuni între Roma şi Bucureşti şi a declanşat o adevărată dezbatere în organismele comunitare. Comisia Europeană a insistat asupra faptului că expulzarea străinilor care sunt cetăţeni europeni nu poate fi decât individuală şi trebuie să poată face obiectul unui recurs.